Morcovul și biciul FMI. Boardul va discuta aprobarea programului de jumătate de miliard de dolari pentru Moldova

Boardul FMI se va convoca în ședință în data de 20 decembrie și va discuta aprobarea programului de finanțare de 564 mil. USD pentru Republica Moldova.

Textul Memorandumului cu FMI a noului program nu poate fi publicat până la aprobarea acestuia de către Consiliul Fondului la întrunirea, care va avea loc pe 20 decembrie”, a declarat premierul Natalia Gavrilița.

În luna octombrie premierul împreună cu reprezentantul de țară al FMI Rodgers Chawani au făcut publice aspectele la care a atras atenția misiunea FMI care s-a aflat în Republica Moldova.

Este vorba despre principalii indicatori care au stat la baza noului program cu FMI și despre principalele reforme cuprinse în acesta. „Ei au în vedere, în special, un deficit bugetar în 2022 la nivelul de 6% din PIB în 2022. Acest buget a fost deja aprobat în parametrii conveniți cu FMI”, a menționat Gavrilița.

Noul program FMI este axat pe combaterea corupției în diverse sectoare, reforma justiției, întreprinderea măsurilor și reformelor în domeniul securității energetice, introducerea reformelor în managementul întreprinderilor de stat și îmbunătățirea legislației fiscale, dar și menținerea politicii financiare, salariale și a sistemului de pensii.

Noul program FMI conține multe prevederi legate de buna guvernare și menținerea unui cadru economic sănătos în următorii ani.

Misiunea FMI și autoritățile moldovenești au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui program de reforme economice cu o durată de 40 de luni, în valoare de circa 564 milioane dolari, pe care FMI îl va susține timp de 3 ani.

#acord #finanțare #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.