Morcovul și biciul FMI! Fondul impune 12 condiții pentru acordarea a 170 milioane de dolari

16 Apr. 2024, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Apr. 2024, 08:20 // Actual //  bani.md

Republica Moldova urmează să ia un credit de 170 de milioane de dolari de la FMI, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar Internațional, prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), în sumă de 129,375 mil. DST, va fi rambursat în 20 tranșe egale, după expirarea a 10,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 20 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză va fi rata de bază a dobânzii la drepturile speciale de tragere (DST) plus marja de 0,75 p.p. Taxa de deservire constituie 0,25% din suma debursată.

Pentru obținerea banilor, Republica Moldova va întreprinde următoarele măsuri de reformă întru recepționarea surselor din RSF.

MR1 – Guvernul să: (i) să adopte Legea privind acțiunile climatice care să permită dezvoltarea cu emisii reduse de carbon și reziliența la schimbările climatice și (ii) să înființeze o Comisie Națională pentru Schimbările Climatice (NCCC) în cadrul Biroului Primului Ministru, ca parte a aranjamentelor instituționale pentru gestionarea schimbărilor climatice cu sarcini și responsabilități și proceduri clare (inclusiv întâlniri și rapoarte regulate) definite în decretul guvernamental de sprijin. (Martie 2024)

MR2 – Guvernul să aprobe un program de management al riscului de dezastre (DRM) care (i)acoperă întregul spectru al cadrului Sendai și (ii) definește un cadru instituțional cu roluri și responsabilități clar atribuite la nivel național și subnațional, inclusiv atribuirea rolului pentru Coordonarea DRM și planificarea strategică în cadrul Biroului Primului Ministru, de exemplu către NCCC. (Iulie 2024)

MR3 – Guvernul trebuie să elaboreze și să difuzeze hărți de vulnerabilitate și riscuri de dezastre naturale, inclusiv informații despre cum și unde pericolele climatice ar putea afecta zonele și regiunile, pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile populației, activelor de infrastructură, sectoarelor și economiei/afacerilor. (Iulie 2025)

MR4 – Ministerul Energiei să determine rata de recuperare a costurilor pentru furnizarea de energie electrică și gaze naturale (care reflectă pe deplin costul operațional și de capital), (i) identificarea oricărei discrepanțe între tarif și recuperarea costurilor astfel definită, luând în considerare cheltuielile fiscale, (ii) întreprinderea unei evaluări a impactului distribuțional și (iii) închiderea oricărui decalaj prin ajustarea tarifului sau prin compensarea companiei care operează în mod transparent din buget. (Iulie 2024)

MR5 – Începând cu sezonul de încălzire 2024-2025, în coordonare cu Banca Mondială și alți parteneri de dezvoltare și în vederea asigurării păstrării pe deplin a semnalelor de preț și a stimulării consumului eficient: (i) atribuirea administrării furnizării de plată de la furnizorii de energie către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și (ii) să implementeze măsuri suplimentare pentru deconectarea acordării de sprijin în cadrul EVRF de consumul curent de energie prin furnizarea de transferuri de numerar direcționate către beneficiari. (Iulie 2024)

MR6 – Pe baza rezultatelor proiectului-pilot aflat în desfășurare de colectare a informațiilor prin contoare inteligente, Ministerul Energiei va efectua o revizuire a opțiunilor de diferențiere a tarifelor (de exemplu, tariful zi-noapte) ca instrument de gestionare a fluctuațiilor cererii cu scopul de a facilita echilibrarea, inclusiv în contextul de integrare a energiei regenerabile. (Ianuarie 2025)

MR7 – Guvernul să includă evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în metodologiile de evaluare a proiectelor (și de selecție a proiectelor). (Iulie 2024)

MR8 – Ministerul Mediului să revizuiască și să furnizeze o opinie scrisă cu privire la implicațiile și vulnerabilitățile climatice ale proiectelor și ale portofoliului de proiecte incluse în depunerea bugetului. (Ianuarie 2025)

MR9 – Ministerul Finanțelor să: (i) să raporteze alocarea cheltuielilor legate de climă la etapa bugetară, (ii) să raporteze execuția cheltuielilor legate de climă și (iii) să includă evaluarea riscurilor climatice în Declarația privind riscurile fiscale, inclusiv pentru riscul fiscal cauzat de dezastrele naturale către public și infrastructura ÎS. (Ianuarie 2025)

MR10 – Înființarea unui comitet de coordonare inter-agenții (inclusiv BNM, MF, MDED, MM, NCFM și Asociația Băncilor din Moldova) pentru finanțarea schimbărilor climatice. (Martie 2024)

MR11 – BNM să elaboreze, să adopte și să înceapă implementarea unei Strategii de finanțare durabilă („Foaie de parcurs”) și a unui Plan de acțiune pentru sectorul financiar al Republicii Moldova. (Martie 2024)

MR12 – BNM urmează să elaboreze un proiect avansat al Taxonomiei finanțelor durabile și să demareze procesul de consultare publică, pentru aprobarea taxonomiei până în decembrie 2025. (Iulie 2025).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!