Morcovul și biciul FMI! Fondul impune 12 condiții pentru acordarea a 170 milioane de dolari

Republica Moldova urmează să ia un credit de 170 de milioane de dolari de la FMI, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar Internațional, prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), în sumă de 129,375 mil. DST, va fi rambursat în 20 tranșe egale, după expirarea a 10,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 20 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză va fi rata de bază a dobânzii la drepturile speciale de tragere (DST) plus marja de 0,75 p.p. Taxa de deservire constituie 0,25% din suma debursată.

Pentru obținerea banilor, Republica Moldova va întreprinde următoarele măsuri de reformă întru recepționarea surselor din RSF.

MR1 – Guvernul să: (i) să adopte Legea privind acțiunile climatice care să permită dezvoltarea cu emisii reduse de carbon și reziliența la schimbările climatice și (ii) să înființeze o Comisie Națională pentru Schimbările Climatice (NCCC) în cadrul Biroului Primului Ministru, ca parte a aranjamentelor instituționale pentru gestionarea schimbărilor climatice cu sarcini și responsabilități și proceduri clare (inclusiv întâlniri și rapoarte regulate) definite în decretul guvernamental de sprijin. (Martie 2024)

MR2 – Guvernul să aprobe un program de management al riscului de dezastre (DRM) care (i)acoperă întregul spectru al cadrului Sendai și (ii) definește un cadru instituțional cu roluri și responsabilități clar atribuite la nivel național și subnațional, inclusiv atribuirea rolului pentru Coordonarea DRM și planificarea strategică în cadrul Biroului Primului Ministru, de exemplu către NCCC. (Iulie 2024)

MR3 – Guvernul trebuie să elaboreze și să difuzeze hărți de vulnerabilitate și riscuri de dezastre naturale, inclusiv informații despre cum și unde pericolele climatice ar putea afecta zonele și regiunile, pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile populației, activelor de infrastructură, sectoarelor și economiei/afacerilor. (Iulie 2025)

MR4 – Ministerul Energiei să determine rata de recuperare a costurilor pentru furnizarea de energie electrică și gaze naturale (care reflectă pe deplin costul operațional și de capital), (i) identificarea oricărei discrepanțe între tarif și recuperarea costurilor astfel definită, luând în considerare cheltuielile fiscale, (ii) întreprinderea unei evaluări a impactului distribuțional și (iii) închiderea oricărui decalaj prin ajustarea tarifului sau prin compensarea companiei care operează în mod transparent din buget. (Iulie 2024)

MR5 – Începând cu sezonul de încălzire 2024-2025, în coordonare cu Banca Mondială și alți parteneri de dezvoltare și în vederea asigurării păstrării pe deplin a semnalelor de preț și a stimulării consumului eficient: (i) atribuirea administrării furnizării de plată de la furnizorii de energie către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și (ii) să implementeze măsuri suplimentare pentru deconectarea acordării de sprijin în cadrul EVRF de consumul curent de energie prin furnizarea de transferuri de numerar direcționate către beneficiari. (Iulie 2024)

MR6 – Pe baza rezultatelor proiectului-pilot aflat în desfășurare de colectare a informațiilor prin contoare inteligente, Ministerul Energiei va efectua o revizuire a opțiunilor de diferențiere a tarifelor (de exemplu, tariful zi-noapte) ca instrument de gestionare a fluctuațiilor cererii cu scopul de a facilita echilibrarea, inclusiv în contextul de integrare a energiei regenerabile. (Ianuarie 2025)

MR7 – Guvernul să includă evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în metodologiile de evaluare a proiectelor (și de selecție a proiectelor). (Iulie 2024)

MR8 – Ministerul Mediului să revizuiască și să furnizeze o opinie scrisă cu privire la implicațiile și vulnerabilitățile climatice ale proiectelor și ale portofoliului de proiecte incluse în depunerea bugetului. (Ianuarie 2025)

MR9 – Ministerul Finanțelor să: (i) să raporteze alocarea cheltuielilor legate de climă la etapa bugetară, (ii) să raporteze execuția cheltuielilor legate de climă și (iii) să includă evaluarea riscurilor climatice în Declarația privind riscurile fiscale, inclusiv pentru riscul fiscal cauzat de dezastrele naturale către public și infrastructura ÎS. (Ianuarie 2025)

MR10 – Înființarea unui comitet de coordonare inter-agenții (inclusiv BNM, MF, MDED, MM, NCFM și Asociația Băncilor din Moldova) pentru finanțarea schimbărilor climatice. (Martie 2024)

MR11 – BNM să elaboreze, să adopte și să înceapă implementarea unei Strategii de finanțare durabilă („Foaie de parcurs”) și a unui Plan de acțiune pentru sectorul financiar al Republicii Moldova. (Martie 2024)

MR12 – BNM urmează să elaboreze un proiect avansat al Taxonomiei finanțelor durabile și să demareze procesul de consultare publică, pentru aprobarea taxonomiei până în decembrie 2025. (Iulie 2025).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tentativa Asociației Obștești „MORA” de a obține avizarea ca organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor a fost stopată definitiv, după ce autoritățile statului au constatat neconformități grave și riscuri majore. Decizia a fost luată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în baza constatărilor și informațiilor prezentate de Centrul Național Anticorupție.

Potrivit materialelor analizate în cadrul procedurii administrative, „MORA” nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe. În special, autoritățile au stabilit că asociația nu este controlată efectiv de titularii de drepturi și nu acționează exclusiv în interesul colectiv al autorilor, așa cum impune legea pentru organizațiile de gestiune colectivă.

Un rol-cheie în luarea deciziei l-au avut constatările CNA, care a informat AGEPI că mai multe asociații, inclusiv „MORA”, ar fi fost înregistrate, finanțate și gestionate în interesele aceleiași persoane, prin intermediul unor persoane interpuse. Aceste constatări contravin direct principiului de bază al gestiunii colective – acela că organizațiile trebuie să fie create și conduse de titularii de drepturi, nu de structuri din afara acestora.

Mai mult, potrivit informațiilor transmise autorităților anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat riscuri legate de profilul persoanei care ar exercita controlul real asupra acestor structuri, inclusiv prin prisma conexiunilor externe și a relațiilor ce ar putea afecta securitatea Republicii Moldova.

În aceste condiții, AGEPI a concluzionat că „MORA” nu respectă cerințele legale privind domeniul real de activitate, modul de organizare și control, precum și prevederile propriului statut. Prin urmare, autoritatea a aplicat prevederile legale și a refuzat avizarea asociației ca organizație de gestiune colectivă.

Decizia pune punct unui dosar care s-a întins pe parcursul a peste trei ani, marcat de suspendări, solicitări repetate de completare a documentelor și tentative de actualizare a actelor.

Menționăm că grupul media REALITATEA a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare.

Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunțau despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.