Morcovul și biciul FMI! Fondul impune 12 condiții pentru acordarea a 170 milioane de dolari

Republica Moldova urmează să ia un credit de 170 de milioane de dolari de la FMI, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar Internațional, prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), în sumă de 129,375 mil. DST, va fi rambursat în 20 tranșe egale, după expirarea a 10,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 20 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză va fi rata de bază a dobânzii la drepturile speciale de tragere (DST) plus marja de 0,75 p.p. Taxa de deservire constituie 0,25% din suma debursată.

Pentru obținerea banilor, Republica Moldova va întreprinde următoarele măsuri de reformă întru recepționarea surselor din RSF.

MR1 – Guvernul să: (i) să adopte Legea privind acțiunile climatice care să permită dezvoltarea cu emisii reduse de carbon și reziliența la schimbările climatice și (ii) să înființeze o Comisie Națională pentru Schimbările Climatice (NCCC) în cadrul Biroului Primului Ministru, ca parte a aranjamentelor instituționale pentru gestionarea schimbărilor climatice cu sarcini și responsabilități și proceduri clare (inclusiv întâlniri și rapoarte regulate) definite în decretul guvernamental de sprijin. (Martie 2024)

MR2 – Guvernul să aprobe un program de management al riscului de dezastre (DRM) care (i)acoperă întregul spectru al cadrului Sendai și (ii) definește un cadru instituțional cu roluri și responsabilități clar atribuite la nivel național și subnațional, inclusiv atribuirea rolului pentru Coordonarea DRM și planificarea strategică în cadrul Biroului Primului Ministru, de exemplu către NCCC. (Iulie 2024)

MR3 – Guvernul trebuie să elaboreze și să difuzeze hărți de vulnerabilitate și riscuri de dezastre naturale, inclusiv informații despre cum și unde pericolele climatice ar putea afecta zonele și regiunile, pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile populației, activelor de infrastructură, sectoarelor și economiei/afacerilor. (Iulie 2025)

MR4 – Ministerul Energiei să determine rata de recuperare a costurilor pentru furnizarea de energie electrică și gaze naturale (care reflectă pe deplin costul operațional și de capital), (i) identificarea oricărei discrepanțe între tarif și recuperarea costurilor astfel definită, luând în considerare cheltuielile fiscale, (ii) întreprinderea unei evaluări a impactului distribuțional și (iii) închiderea oricărui decalaj prin ajustarea tarifului sau prin compensarea companiei care operează în mod transparent din buget. (Iulie 2024)

MR5 – Începând cu sezonul de încălzire 2024-2025, în coordonare cu Banca Mondială și alți parteneri de dezvoltare și în vederea asigurării păstrării pe deplin a semnalelor de preț și a stimulării consumului eficient: (i) atribuirea administrării furnizării de plată de la furnizorii de energie către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și (ii) să implementeze măsuri suplimentare pentru deconectarea acordării de sprijin în cadrul EVRF de consumul curent de energie prin furnizarea de transferuri de numerar direcționate către beneficiari. (Iulie 2024)

MR6 – Pe baza rezultatelor proiectului-pilot aflat în desfășurare de colectare a informațiilor prin contoare inteligente, Ministerul Energiei va efectua o revizuire a opțiunilor de diferențiere a tarifelor (de exemplu, tariful zi-noapte) ca instrument de gestionare a fluctuațiilor cererii cu scopul de a facilita echilibrarea, inclusiv în contextul de integrare a energiei regenerabile. (Ianuarie 2025)

MR7 – Guvernul să includă evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în metodologiile de evaluare a proiectelor (și de selecție a proiectelor). (Iulie 2024)

MR8 – Ministerul Mediului să revizuiască și să furnizeze o opinie scrisă cu privire la implicațiile și vulnerabilitățile climatice ale proiectelor și ale portofoliului de proiecte incluse în depunerea bugetului. (Ianuarie 2025)

MR9 – Ministerul Finanțelor să: (i) să raporteze alocarea cheltuielilor legate de climă la etapa bugetară, (ii) să raporteze execuția cheltuielilor legate de climă și (iii) să includă evaluarea riscurilor climatice în Declarația privind riscurile fiscale, inclusiv pentru riscul fiscal cauzat de dezastrele naturale către public și infrastructura ÎS. (Ianuarie 2025)

MR10 – Înființarea unui comitet de coordonare inter-agenții (inclusiv BNM, MF, MDED, MM, NCFM și Asociația Băncilor din Moldova) pentru finanțarea schimbărilor climatice. (Martie 2024)

MR11 – BNM să elaboreze, să adopte și să înceapă implementarea unei Strategii de finanțare durabilă („Foaie de parcurs”) și a unui Plan de acțiune pentru sectorul financiar al Republicii Moldova. (Martie 2024)

MR12 – BNM urmează să elaboreze un proiect avansat al Taxonomiei finanțelor durabile și să demareze procesul de consultare publică, pentru aprobarea taxonomiei până în decembrie 2025. (Iulie 2025).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.