Moscova amenință că va aduce Europa la sapă de lemn. Sute de miliarde de euro vor fi plătite din cauza crizei

Reducerea la petrolul rusesc va scădea probabil odată cu dezvoltarea schemelor logistice, a declarat viceprim-ministrul Alexander Novak în timpul sesiunii „Piața globală a petrolului și a gazelor de azi și de mâine” de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) 2022 . Mai exact, Rusia spune că Europa se confruntă cu costuri de 400 de miliarde de euro pentru resursele energetice.

Moscova a promis joi să accelereze discuțiile privind majorarea vânzărilor de gaze către China şi a avertizat că Europa va plăti un preţ ridicat pentru embargoul petrolier impus contra Rusiei.

Vicepremierul Alexander Novak a declarat la Forumul economic de la Sankt Petersburg că Europa va plăti suplimentar 400 miliarde de dolari pentru preţurile mai ridicate la energie şi s-ar putea confrunta cu o penurie de produse petroliere. El nu a oferit un interval de timp privind aceste evoluţii.

Potrivit lui Novak, Europa a plătit 350-400 de miliarde de euro pentru resurse energetice în 2021, şi probabil că va plăti peste suma estimată alte 400 de miliarde de euro în 2022. „Și nu aceasta este limita”.

Rusia este puternic dependentă de exporturile sale de energie de miliarde de dolari pentru stabilitatea sa financiară, în condiţiile în care mai mult de jumătate din gazele importate de UE vin din Rusia, lăsând expus blocul comunitar la orice întreruperi în aprovizionare.

Liderii statelor UE au convenit o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului, precum şi alte sancţiuni, inclusiv eliminarea celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, din sistemul SWIFT, în ideea de a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate.

Novak a prognozat că planul de reducere a importurilor de petrol din Rusia ar putea duce la o penurie de produse petroliere pe piaţa europeană. De asemenea, el a dat vina pe „planificarea proastă a securităţii energetice” în SUA şi Europa pentru preţul record al combustibilului şi majorarea inflaţiei.

Rusia susţine că-şi poate redirecţiona exporturile de energie dinspre Europa către ţări ca India şi China, pentru a acoperi pierderile provocate de pierderea vânzărilor pe piaţa europeană. Totuşi, Novak susţine că infrastructura energetică a Rusiei, cea mai mare fiind direcţionată către aprovizionarea vecinilor din vest, va trebui dezvoltată pentru a se asigura că rutele de aprovizionare şi conductele ajung pe noile pieţe.

Potrivit lui Alexander Novak, comerțul reciproc continuă să crească: în 2021, a crescut cu 57 la sută și a ajuns la 33 de miliarde de dolari.

„Turcia rămâne un partener strategic și economic important al Rusiei. Liderii țărilor noastre, președintele Vladimir Putin și președintele Recep Tayyip Erdogan, mențin un dialog regulat. Este crucial pentru consolidarea în continuare a cooperării dintre cele două țări pe întregul spectru de probleme”, a menționat viceprim-ministrul, adăugând că sectorul energetic joacă un rol important în stimularea cooperării.

„În ultimii ani, Rusia a făcut investiții semnificative în Turcia. Proiectul Centralei Nucleare Akkuyu este în construcție, iar proiectul TurkStream a fost finalizat. Pe fondul schimbării mediului economic străin, se deschid noi oportunități pentru dialogul economic între Rusia și Turcia, care ar putea deveni un important centru comercial și logistic pentru livrarea produselor către și dinspre Rusia”, a menționat Alexander Novak, potrivit government.ru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.