Motivul pentru care Energocom a cumpărat metan de la Moldovagaz. Prețurile cosmice la gaz pun pe butuci compania

Moldovagaz a vândut gaz companiei de stat Energocom din cauza lipsei banilor, a declarat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban în cadrul emisiunii „Cabinetul di umbră” de la jurnalTV.

Am avut anumite cantități de gaz stocate pe care le-am vândut companie Energocom. Prețul cu care l-am cumpărat cu acela l-am și vândut. Este vorba de 10222 de lei mia de metri cubi. O parte din gaz este stocat în conducte, iar altă parte în România”, a explicat Ceban.

În data de 24 mai, Energocom a anunțat că a achiziționat 24,5 mil. metri cubi de gaz de la Moldovagaz. Tranzacția a avut loc urmare a deciziei Comisiei Situației Excepționale care a dipsus semnarea unui contract de procurare a gazelor naturale în volum de 24 500 mii m3, între SA „Energocom” și SA „Moldovagaz”, la prețul de achiziție din lunile martie-aprilie.

Referindu-se la tarife, șeful Moldovagaz a precizat că optează pentru costuri diferențiate. În perioada de vară când consumul de metan este mai mic tarifele să fie mai mari, iar în perioada de iarnă mai mici.

În data de 24 mai, Moldovagaz s-a adresat la ANRE cu solicitarea de majorare a tarifelor la gaz pentru consumatorii finali la 24 de lei cu tot cu TVA.

Compania își argumentează solicitarea prin majorarea semnificativă prețului de import al metanului care generează devieri financiare semnificative.

În cazul aprobării acestui tarif, cifra va fi de circa 6 ori mai mare decât tariful de anul trecut.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Ceban #achizitie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.