„Mulţi copii vor plânge de acest Crăciun“. Criza lanţurilor de aprovizionare loveşte puternic în industria jucăriilor

La începutul anului, exista speranţa că blocajele acumulate la nivelul lanţului mondial de aprovizionare în 2020 vor dispărea, însă acestea s-au înrăutăţit de fapt, iar dovezile arată că sezonul festiv este ameninţat.

Joel Bines, managing director al firmei de consultanţă AlixPartners, a declarat recent că deşi nu se aşteaptă la rafturi goale peste tot, mulţi retaileri vor întâmpina dificultăţi în a-şi face stocuri pentru cele mai căutate produse, cum ar fi jucăriile.

„Cu siguranţă mulţi copii vor plânge în acest sezon“, a arătat acesta.

Jucăriile reprezintă deja una dintre categoriile cel mai puternic afectate de problemele de aprovizionare. Producătorii de jucării au raportat produse de milioane de dolari blocate în fabrici sau în containere pe nave, imposibil de livrat acolo unde este nevoie de ele din cauza penuriilor şi întârzierilor de la nivelul reţelei de aprovizionare, scrie Business Insider, citat de Ziarul Financiar.

CEO-ul unuia dintre cei mai mari producători de jucării, MGA International, declara recent că nu a mai asistat la o asemenea situaţie în cariera sa de 40 de ani. „Tot ce poate merge prost merge prost în acelaşi timp,“ potrivit lui Isaac Larian.

Acesta a avertizat de asemenea că cererea în creştere puternică şi presiunea pe lanţurile de aprovizionare vor face discounturile improbabile, urmând ca preţurile jucăriilor să crească semnificativ.

Industria mondială a jucăriilor, cu o valoare de 95 miliarde de dolari, este o victimă evidentă a presiunilor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar companiile occidentale îşi regândesc dependenţa de China, care reprezintă 80% din exporturile de jucării la nivel mondial. Cu creşterea costurilor energiei şi materiilor prime, cât şi ale transportului maritim, ţara nu mai este o bază de producţie la fel de ieftină ca în trecut, scrie Financial Times.

Cel mai mare producător de jucării al lumii, Lego, a declarat că graţie diversificării bazei sale geografice de producţie a trecut peste perturbările provocate de lanţul de aprovizionare, înregistrând profit pe primul semestru al acestui an.

China reprezintă aproximativ 80% din exporturile mondiale de jucării, însă Alain Joly, fondator al Doudou et Compagnie, cel mai mare comerciant de urşi din pluş din Franţa, spune că problemele create de pandemie au furnizat un „motiv financiar“ de creştere a producţiei locale.

Mişcarea jucării „made in France“ ia amploare, potrivit lui Alain Ingberg, şef al Asociaţiei Creatorilor şi Producătorilor de Jucării din Franţa.

Frederique Tutt, analist al industriei jucăriilor în cadrul NPD Grup, o companie de cercetare de piaţă, arată că „povestea localizării şi o dorinţă de reindustrializare a sectorului“ prinde rădăcini şi şi în alte părţi din cauza crizei transportului maritim.

#craciun #livrare #cadouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.