Multinaționalele au plătit Kremlinului taxe cât pentru salariile a 1 milion de soldați

Companiile internaționale care continuă să activeze în Rusia au achitat în 2024 taxe în valoare de cel puțin 20 de miliarde de dolari, sumă suficientă pentru a acoperi salariile a 1 milion de soldați ruși, potrivit unui raport realizat de organizația B4Ukraine și Școala de Economie de la Kiev, citat de Newsweek.

Raportul subliniază că, de la începutul războiului împotriva Ucrainei, firmele străine au plătit în Rusia peste 60 de miliarde de dolari sub formă de impozite – ceea ce reprezintă circa jumătate din bugetul militar al Moscovei pentru 2025.

Cele mai mari contribuții fiscale în 2024 au fost achitate de Raiffeisen Bank din Austria (402 milioane dolari), constructorul auto chinez Chery (222 milioane dolari), compania americană de tutun Philip Morris (220 milioane dolari), Japan Tobacco din Japonia (182 milioane dolari) și retailerul francez Leroy Merlin (128 milioane dolari).

Autorii raportului afirmă că aceste sume contribuie direct la υ Rusiei de a-și finanța armata și de a susține continuarea războiului, ceea ce readuce în discuție presiunea asupra companiilor internaționale de a părăsi piața rusă și de a evita acuzațiile de complicitate indirectă la finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de premierul Viktor Orbán a depus un proces la Tribunalul General al UE de la Luxemburg împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina veniturile obținute din activele rusești înghețate, relatează publicația Portfolio.

Potrivit sursei, cererea a fost depusă încă din iulie, iar pe 25 august instanța europeană a acceptat oficial cazul spre examinare. Procesul a început deja, însă calendarul următoarelor ședințe nu este cunoscut, iar procedura ar putea dura ani de zile.

Decizia contestată prevede ca Ucraina să primească anual 3–5 miliarde de euro din dobânzile generate de activele rusești blocate în jurisdicții europene. Bruxellesul a argumentat că pentru utilizarea acestor fonduri nu este necesar vot unanim, întrucât nu sunt bani din bugetul UE.

Budapesta, însă, susține că a fost exclusă din procesul decizional și că astfel au fost încălcate normele procedurale prevăzute în tratatele UE. Ungaria refuză constant să participe la sprijinirea militară a Ucrainei, iar autoritățile de la Budapesta afirmă că poziția lor a fost ignorată.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta s-au accentuat recent, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că funcționarea conductei de petrol „Drujba” ar putea depinde de atitudinea Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Orbán a calificat declarația drept „amenințare” și a avertizat că „șantajul și atacurile asupra conductei nu vor aduce Ucrainei locul dorit în Uniune”, evocând și „consecințe pe termen lung”.

Premierul ungar se opune ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, blochează frecvent inițiativele UE de sprijin pentru Kiev și a încercat în repetate rânduri să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru care este necesară unanimitatea statelor membre.