Mutarea uriașă a rușilor pe piața financiară internațională. Peste 200 de miliarde de dolari investiți

Deși atenția lumii se concentrează pe situația de criză creată de Moscova prin comasarea de 100.000 de militari în apropierea granițelor cu Ucraina, există vești importante despre Rusia și pe piața financiară.

O companie specializată în tranzacții financiare din Singapore a anunțat că rușii dețin criptomonede în valoare de 214 miliarde de dolari, echivalentul a 12% din valoarea totală globală a acestora.

Peste 17 milioane de ruși, sau aproximativ 12% din populația totală, sunt proprietari de criptomonede, potrivit procesatorului de plăți Coin Market Cap, citat de Bloomberg.
Cifra deținerilor de criptomonede din Rusia depășeșete valoarea de 16,5 trilioane de ruble (214 miliarde de dolari), estimată și de Kremlin și de oficialii guvernamentali, care intenționează să elaboreze un plan de reglementare a criptomonedelor.

Moscova consideră că ar fi mai benefic dacă vor fi stabilite niște reguli precise pentru tranzacționarea criptomonedelor, decât impunerea unor restricții totale în acest sector financiar.

Estimarea a fost realizată în ianuarie 2022, prin analiza adreselor IP (Internet Protocol) ai celor mai mari utilizatori de schimburi de criptomonede din Rusia, precum și în baza altor informații, potrivit unor oficiali care lucrează la propunerile guvernului de la Moscova.

Statisticile oferă o imagine a pieței de criptomonede, care este în creștere, iar Rusia este considerată a treia țară din lume ca volum de minerit de bitcoin, cea mai tranzacționată și valoroasă criptomonedă de pe plan global.

Scurgeri dintr-un document confidențial american: SUA și Rusia un posibil aranjament militar de anvergură
Din cei peste 17 milioane de ruși care dețin criptomonede, 60% dintre investitorii locali sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, în timp ce 500.000 de programatori lucrează în industria IT din Rusia.

”Scena criptomonedelor din Rusia este în creștere și vin din ce în ce mai mulți investitori. Mulți dintre ei sunt tineri, care nu înțeleg mersul pieței”, a spus Stanislav Koritsky, gazda podcast-ului investBRO.

Guvernul și Banca Centrală a Rusiei sunt deocamdată în dezacord cu privire la viitorul criptomonedelor din țară, iar președintele Vladimir Putin a cerut autorităților din domeniu să se gândească la un compromis de reglementare a acestei piețe financiare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.