Natalia Calenic: “Insistăm asupra unui suport din partea statului pentru întreprinderile sociale”

Peste 25 de întreprinderi şi asociaţii din zona de Centru a ţării au beneficiat şi beneficiază de servicii de consultanţă şi suport informaţional din partea Acceleratorului afacerilor sociale, deschis pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Suediei, şi implementat de Fundaţia Est Europeană. A fost posibil datorită unui grant în valoare de peste 30 de mii de euro obţinut de CCI şi din care au fost organizate mai multe sesiuni de instruire, precum şi promovare a întreprinderilor sociale.

Tematica instruirilor a vizat subiecte precum legislaţia în domeniul antreprenoriatului social, cadrul normativ, precum şi legislaţia muncii.

„Este vorba de antreprenori care oferă servicii de suport, consiliere, instruire, atât a copiilor cât şi părinţilor, dar avem şi beneficiari producători de mărfuri – producători de miere, de produse textile, care angajează în afacerea lor persoane cu dizabilităţi”, susţine Natalia Calenic, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, instituţie beneficiară de bani europeni nerambursabili.

Proiectul aflat în desfăşurare urmăreşte creşterea numărului de întreprinderi sociale care să angajeze persoane aflate în dificultate, iar Acceleratorul afacerilor sociale prin mecanismele sale face lobby pe lângă instituţiile statului întru susţinerea antreprenoriatului social.

„Avem o tipografie unde 70% din personalul angajat sunt persoane cu deficienţe. Scopul acestor întreprinderi este ca venitul câştigat să fie direcţionat spre proiecte sociale. Pentru întreprinzători este o provocare să angajeze o persoană cu dizabilităţi, pentru că evident productivitatea este mai puţină, dar efortul este mai mare. Anume din acest considerent noi şi insistăm asupra unui suport din partea statului pentru aceste întreprinderi”, afirmă Natalia Calenic, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.

Rezultatele eforturilor depuse nu au întârziat să apară, susţine vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie.

„Unul din succesele noastre este faptul că autoritatea locală din Chişinău a aprobat pentru anul acesta scutirea totală de achitare a taxei de comerţ, pentru întreprinderile socile, ceea ce este primul exemplu la nivel naţional de suport financiar”, susţine Natalia Calenic.

Potrivit Nataliei Calenic, activităţile Camerei de Comerţ şi Industrie privind promovarea şi susţinerea întreprinderilor sociale nu se încheie la finalizarea grantului. Dimpotrivă, autoritatea va continua să ofere instruiri în domeniu, pentru a creşte numărul antreprenorilor sociali în Republica Moldova, care va duce astfel la soluţionarea problemelor cu care se confruntă persoanele aflate în dificultate din ţara noastră.

#comert #industrie #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.