Națiunile producătoare de petrol sunt de acord cu controlul prețurilor

Națiunile producătoare de petrol au fost de acord să își mărească producția, cu scopul de a reduce prețurile și de a reduce presiunea asupra economiei mondiale.

Organizația OPEC și parteneri precum Rusia vor crește oferta din august după ce prețurile au urcat la maximele de doi ani și jumătate în timpul pandemiei, scrie BBC.

Miscarea ar trebui să aibă un impact asupra prețurilor benzinei la pompă, care au și crescut. Prețul țițeiului Brent a crescut cu 43% în acest an, până la aproape 74 de dolari pe baril.

Anul trecut, OPEC și partenerii săi au redus producția cu un record de 10 milioane de barili pe zi (bpd), pe fondul unei scăderi a cererii provocată de pandemie și a prăbușirii prețurilor.

Cu toate acestea, anul acesta prețul petrolului a crescut pe măsură ce economiile s-au redeschis, contribuind la creșterea inflației în unele țări și amenințând că va pune frâna redresării globale.

Producătorii de petrol au căutat să ușureze reducerile, dar un scandal între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite a amenințat că va deraia planurile la începutul lunii iulie.

Abu Dhabi s-a opus propunerii Riadului și a Moscovei de a extinde bordurile de producție până în 2022, după ce au respins cererea sa de a produce mai mult petrol.

În cadrul noului acord, OPEC și partenerii au convenit să mărească oferta cu încă două milioane de barili pe zi din august până în decembrie 2021 pentru a ajuta la stabilizarea pieței.

Cote mai mari de producție au fost, de asemenea, convenite pentru mai mulți membri din mai 2022, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Rusia, Kuweit și Irak.

Organizația a spus că va elimina treptat până în septembrie 2022 reducerile producției de petrol care au fost aduse anul trecut.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pentru postul public de televiziune Rossia 24 că membrii au fost „constructivi” și au găsit „consens”.

„Pandemia nu este încă depășită, dar vedem că, datorită vaccinării din întreaga lume, cererea pentru producția noastră se recuperează, la fel ca și utilizarea mașinilor și a avioanelor aeriene”, a spus el.

„Prin urmare, este foarte important pentru noi să ne îndeplinim responsabilitățile și să permitem redresarea economiei mondiale.”

#producator #OPEC #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.