Națiunile producătoare de petrol sunt de acord cu controlul prețurilor

Națiunile producătoare de petrol au fost de acord să își mărească producția, cu scopul de a reduce prețurile și de a reduce presiunea asupra economiei mondiale.

Organizația OPEC și parteneri precum Rusia vor crește oferta din august după ce prețurile au urcat la maximele de doi ani și jumătate în timpul pandemiei, scrie BBC.

Miscarea ar trebui să aibă un impact asupra prețurilor benzinei la pompă, care au și crescut. Prețul țițeiului Brent a crescut cu 43% în acest an, până la aproape 74 de dolari pe baril.

Anul trecut, OPEC și partenerii săi au redus producția cu un record de 10 milioane de barili pe zi (bpd), pe fondul unei scăderi a cererii provocată de pandemie și a prăbușirii prețurilor.

Cu toate acestea, anul acesta prețul petrolului a crescut pe măsură ce economiile s-au redeschis, contribuind la creșterea inflației în unele țări și amenințând că va pune frâna redresării globale.

Producătorii de petrol au căutat să ușureze reducerile, dar un scandal între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite a amenințat că va deraia planurile la începutul lunii iulie.

Abu Dhabi s-a opus propunerii Riadului și a Moscovei de a extinde bordurile de producție până în 2022, după ce au respins cererea sa de a produce mai mult petrol.

În cadrul noului acord, OPEC și partenerii au convenit să mărească oferta cu încă două milioane de barili pe zi din august până în decembrie 2021 pentru a ajuta la stabilizarea pieței.

Cote mai mari de producție au fost, de asemenea, convenite pentru mai mulți membri din mai 2022, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Rusia, Kuweit și Irak.

Organizația a spus că va elimina treptat până în septembrie 2022 reducerile producției de petrol care au fost aduse anul trecut.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pentru postul public de televiziune Rossia 24 că membrii au fost „constructivi” și au găsit „consens”.

„Pandemia nu este încă depășită, dar vedem că, datorită vaccinării din întreaga lume, cererea pentru producția noastră se recuperează, la fel ca și utilizarea mașinilor și a avioanelor aeriene”, a spus el.

„Prin urmare, este foarte important pentru noi să ne îndeplinim responsabilitățile și să permitem redresarea economiei mondiale.”

#producator #OPEC #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.