Ne așteaptă o iarnă dificilă! Parlicov: E un test de rezistență

Nu putem avea certitudinea că suntem în siguranță completă. Totuși cred că Gazprom își dorește să rezilieze contractul cu Moldovagaz și acum caută soluții cum ar livra gaze în regiunea transnistreană fără a avea obligații de a livra gaze pe malul drept al Nistrului.(…)Totusi încercări de a forța nota și de a găsi soluții de a livra gaze Transnistriei. Acest lucru e puțin probabil, dar nu trebuie exclus, a declarat Victor Parlicov fostul director ANRE în cadrul emisiunii Secretele puterii de la JurnalTV.

Potrivit lui, dacă se va ajunge la sistarea gazului, CET-urile din Chișinău, cu certitudine, vor trece la utilizarea păcurii și la prețurile actuale acest proces ar fi mai avantajos. Puterea calorică e mai mare la păcură, dar e mai puțin plăcut să se lucreze cu aceasta.

„Această iarnă va fi una dintre cele mai dificile și va fi un test de rezistență pentru Republica Moldova”, a punctat Parlicov.

La rândul său, fostul deputat Alexandru Slusari a declarat că șantajul energetic a existat tot timpul, de la Gazprom ne putem aștepta la orice. Chiar dacă nu vor fi întrerupte livrările oricum acest tarif care urmează să crească până la 30 de lei, el este mare nu doar pentru populație, ci și pentru agenți economici. Se vor distruge ramuri întregi ale economiei. „O soluție pentru acoperirea cheltuielilor mari cu gazul este impozitare mărfurilor din transnistria. Anual pierderile ajung la 4 miliarde de lei. O altă soluție ar fi conectarea la sistemul energetic român cu posibilă plafonare a prețului și pentru consumatorii din Republica Moldova”.

Republica Moldova se află în pragul unei crize gaziere, în condițiile în care nu s-a reușit să se facă auditul datoriei istorice de 709 mil. USD a Moldovagaz până la sfârșitul lunii mai, iar Gazprom este în drept să rezilieze contractul de livrare. Autoritățile, susțin că, deși, trimit solicitări concernului rus, acesta nu răspunde, iar despre o deconectare a gazului nu au fost anunțate. Or, în prezent prețul gazului a depășit 2000 USD pentru mia de metri cubi.

Experții în energetică susțin că Gazprom va recurge la șantajul energetic în lunile de iarnă, de aceea autoritățile trebuie să aibă mai multe alternative, inclusiv să facă rezerve de gaz, cel puțin pentru două luni de iarnă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#parlicov #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.