Nemții repornesc încă o centrală pe cărbune. Berlinul face eforturi ca să economisească gazele naturale

23 Aug. 2022, 15:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Aug. 2022, 15:52 // Actual //  bani.md

Germania repune în funcţiune o nouă centrală de rezervă pe bază de cărbune pentru a compensa criza de gaze. Unitatea de producere a energiei electrice va fi repornită săptămâna viitoare, iar Germania speră să economisească, astfel, rezervele de gaze pentru iarnă. Gazele naturale sunt principalul combustibil folosit pentru încălzirea locuințelor în statul german.

Centrala Heyden din Petershagen, din apropierea orașului Hanovra, din vestul Germaniei, va fi repusă în funcțiune pe 29 august. Această unitate urmează să producă energie electrică până la sfârşitul lunii aprilie anul viitor, a anunţat operatorul Uniper. Centrala Heyden are o capacitate de producție de 875 de megawaţi. Instalația a fost pusă în funcțiune în anul 1987 și este una dintre cele mai puternice centrale electrice pe cărbune din Germania, potrivit Uniper.

Germania intenţiona să elimine treptat producţia de energie pe bază de cărbune cel târziu în 2038. Însă acest lucru nu mai este posibil, în prezent din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Perturbările din sistemul energetic, provocate de crizele de pe piața energiei au determinat autoritățile de la Berlin să revină asupra acestei decizii și să dispună reactivarea unor centrale.

Din 14 iulie, un regulament federal a permis centralelor pe cărbune din aşa-numita reţea de rezervă să fie complet reactivate. Prin această măsură autoritățile germane speră să economisească stocurile de gaze acumulate pentru iarna viitoare. Centralele de rezervă produc energie electrică numai când este necesar pentru a asigura stabilitatea reţelei, după cum relatează dpa.

La începutul lunii august, centrala Mehrum din Hohenhameln, deţinută de grupul energetic ceh EPH, a fost pusă în funcțiune. Mai multe centrale pe cărbune care au fost plasate în rezervă urmează să fie repornite săptămânile următoare în contexul fluxurile reduse de gaze importate din Rusia. De menționat că gazele naturale asigură funcționarea celor mai multe locuințe din Germania.

Pentru iarna viitoare, Germania trebuie să-și reducă consumul de gaze cu o cincime pentru a evita o penuria în această iarnă. Oficialii de la Berlin recomandă firmelor și gospodăriilor să se pregătească pentru cea mai mare criză energetică din Europa, scrie Financial Times. Ministerul german al Economiei a recomandat tuturor companiilor și autorităților locale să reducă temperatura minimă din spațiile de lucru la 19 grade C, pe timpul iernii.

Se așteaptă ca prețurile  la gaze să explodeze de la 1 octombrie, majorarea fiind de peste 100%. Furnizorii acuză costurile suplimentare pe care le au cu achizițiile de gaze naturale, în condițiile în care situația este tensionată și nu se întrevede o relaxare. Mai mult, avertizează că majorările de prețuri vor continua.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.