Nervi întinși pentru transportatori: Noua lege favorizează schemele pentru mai mulți demnitari

Transportatorii sunt nemulțumiți de noul Cod din domeniu și spun că noua lege ar favoriza introducerea de rute pentru mai mulți demnitari. Aceștia protestează astăzi, 15 februarie, în fața Guvernului.

„E vorba de plata suplimentară pentru echipament de gestionare i prin GPS a mijloacelor de transport, care costă 500 de euro. Costurile vor fi incluse în tarif pe care le vor suporta pasagerii. Totodată, unitățile de transport vor trebui să pornească la aceeași oră, ceea ce e un non-sens , deoarece toți vor fugi după pasageri. Din câte se vede, prin noul Cod, mai mulți demnitari vor să-și bage mașinile lor pe rute. Noi nu vom putea lucra”, a explicat Anatolie Munteanu de la Asociația patronală a profesioniștilor din transporturi, care protestează în fața Guvernului.

Protestul vine ca răspuns la adoptarea noului cod fără consultarea și luarea în considerare a opiniei transportatorilor. Aceștia susțin că noile reglementări vor duce la falimentul majorității operatorilor din țară și la dispariția unor linii interurbane esențiale.

Noul Cod al Transporturilor a stârnit controverse în rândul transportatorilor, care consideră că prevederile acestuia sunt nefavorabile industriei. Printre principalele nemulțumiri se numără impunerea unor taxe suplimentare, restricții excesive și lipsa unui dialog real între autorități și reprezentanții transportatorilor.

Protestatarii aduc în discuție necesitatea unui dialog deschis cu autoritățile pentru a ajunge la soluții echitabile și sustenabile pentru toți actorii implicați în industria transporturilor. Ei solicită Guvernului să revizuiască prevederile contestate ale noului cod și să țină cont de nevoile și preocupările transportatorilor pentru a evita impactul negativ asupra întregii industrii și a serviciilor de transport oferite populației.

Într-o reacție pe Telegram, deputatul Radu Marian susține că, noua lege va face transportul public mai accesibil.

Printre beneficiile legii enumerate de Marian sunt: „Eliminarea limitărilor de oră pentru transportul internațional și reducerea intervalului până la 15 minute pentru cursele la nivel național, facilitând astfel concurența sănătoasă și oferind mai multe opțiuni de deplasare pentru călători. Acordarea de ajutoare primăriilor și primarilor pentru a oferi transport local locuitorilor, prin posibilitatea de a iniția deschiderea și modificarea unei noi curse regulate. Reducerea birocrației prin eliminarea foii de parcurs din documentele de strictă evidență necesare operatorilor de transport rutier. Fiscalizarea și digitalizarea transportului rutier, inclusiv implementarea e-biletelor, e-GPS-urilor și e-routing-ului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #transportatori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.