Nervi întinși pentru transportatori: Noua lege favorizează schemele pentru mai mulți demnitari

Transportatorii sunt nemulțumiți de noul Cod din domeniu și spun că noua lege ar favoriza introducerea de rute pentru mai mulți demnitari. Aceștia protestează astăzi, 15 februarie, în fața Guvernului.

„E vorba de plata suplimentară pentru echipament de gestionare i prin GPS a mijloacelor de transport, care costă 500 de euro. Costurile vor fi incluse în tarif pe care le vor suporta pasagerii. Totodată, unitățile de transport vor trebui să pornească la aceeași oră, ceea ce e un non-sens , deoarece toți vor fugi după pasageri. Din câte se vede, prin noul Cod, mai mulți demnitari vor să-și bage mașinile lor pe rute. Noi nu vom putea lucra”, a explicat Anatolie Munteanu de la Asociația patronală a profesioniștilor din transporturi, care protestează în fața Guvernului.

Protestul vine ca răspuns la adoptarea noului cod fără consultarea și luarea în considerare a opiniei transportatorilor. Aceștia susțin că noile reglementări vor duce la falimentul majorității operatorilor din țară și la dispariția unor linii interurbane esențiale.

Noul Cod al Transporturilor a stârnit controverse în rândul transportatorilor, care consideră că prevederile acestuia sunt nefavorabile industriei. Printre principalele nemulțumiri se numără impunerea unor taxe suplimentare, restricții excesive și lipsa unui dialog real între autorități și reprezentanții transportatorilor.

Protestatarii aduc în discuție necesitatea unui dialog deschis cu autoritățile pentru a ajunge la soluții echitabile și sustenabile pentru toți actorii implicați în industria transporturilor. Ei solicită Guvernului să revizuiască prevederile contestate ale noului cod și să țină cont de nevoile și preocupările transportatorilor pentru a evita impactul negativ asupra întregii industrii și a serviciilor de transport oferite populației.

Într-o reacție pe Telegram, deputatul Radu Marian susține că, noua lege va face transportul public mai accesibil.

Printre beneficiile legii enumerate de Marian sunt: „Eliminarea limitărilor de oră pentru transportul internațional și reducerea intervalului până la 15 minute pentru cursele la nivel național, facilitând astfel concurența sănătoasă și oferind mai multe opțiuni de deplasare pentru călători. Acordarea de ajutoare primăriilor și primarilor pentru a oferi transport local locuitorilor, prin posibilitatea de a iniția deschiderea și modificarea unei noi curse regulate. Reducerea birocrației prin eliminarea foii de parcurs din documentele de strictă evidență necesare operatorilor de transport rutier. Fiscalizarea și digitalizarea transportului rutier, inclusiv implementarea e-biletelor, e-GPS-urilor și e-routing-ului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #transportatori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.