Nervozitate la Moldovagaz! A pierdut monopolul la furnizarea și tranzitul metanului

Moldovagaz în disperare atacă Energocom. Acest lucru se întâmplă după ce compania națională a ieșit pe piața furnizării gazelor pentru consumători industriali. Recent Energocom a câștigat licitația privind livrarea gazului pentru fabrica de sticlă și în continuare negociază furnizarea metanului către alte întreprinderi mari la prețuri avantajoase. Toate aceste tranzacții urmează să fie efectuate în luna mai. Până atunci Energocom era și este preocupat exclusiv cu securitatea energetică și furnizarea gazului doar pentru Moldovagaz, constată membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

„Extinderea activităților Energocom-ului a stârnit furia companiei afiliate Gazpromului, care în ultimii 2 ani a pierdut atât funcția de furnizor de gaze pentru malul drept al Nistrului, cât și controlul asupra tranzitului. Imediat după licitația la fabrica de sticlă au început sunete la Energocom cu presiuni. Moldovagaz era sigură că licitația ar trebui să câștige compania-fiica TransAutoGaz. Când metodele în stilul Plahotniuc nu au ajutat, au recurs la serviciile politicienilor”, spune Slusari.

Membrul Consiliului Energocom s-a arătat deranjat de manipulările liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi.

„Dânsul în stilul lui Goebbels manipulează cu semi adevărul și cheamă de sufocat Energocom, altă explicație la mine nu există. Politicianul nu cheamă lume să ceară socoteală de la Spânu, care a decis să procure gaz în exces în sezonul rece 2022-2023 și țara noastră aproape un an a achitat un tarif exagerat. Cum se poate, când primarul lui din Bălți a primit promisiuni de finanțare de la acest ministru, care visează să devină a doilea Plahotniuc. Mai bine să ataci compania națională, care a distrus monopolul Gazpromului”, spune Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #Energocom #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.