Nici un bob de orez nu trebuie să fie pierdut. Criza alimentară din Coreea de Nord e mai gravă decât se estima

Avertismente severe vin din interiorul și din afara Coreei de Nord în legătură cu criza prin care trece țara. Sunt îngrijorări că cei mai vulnerabili vor muri de foame și că pe străzi vor fi tot mai mulți copii orfani.

„Probleme precum mai mulți copii orfani pe străzi și moartea din cauza foamei sunt raportate continuu”, a declarat Lee Sang Yong, redactorul șef al Daily NK, care are surse din Coreea de Nord.

Lipsa alimentelor este mai gravă decât se estima, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci, a spus el, citat de BBC.

Obținerea informațiilor din Coreea de Nord este din ce în ce mai dificilă. Granița a fost închisă din ianuarie anul trecut pentru a preveni răspândirea Covid-19 din China. Chiar și trimiterea de mesaje din țară către familie și prieteni care au fugit în Coreea de Sud este riscantă. Și totuși, unii încă încearcă să trimită scrisori sau mesaje audio celor dragi și către publicațiile din Seul.

„Lupta pentru fiecare bob de orez”

Coreea de Nord s-a luptat întotdeauna cu lipsa de alimente, dar pandemia a înrăutățit problema. Liderul Kim Jong-un a comparat situația actuală cu cel mai mare dezastru al țării din anii 1990, în care sute de mii de oameni au murit de foamete.

Situația nu este considerată însă atât de rea. Încă. Sunt speranțe, deoarece Coreea de Nord pare să se pregătească să redeschidă granița cu China. Nu este clar însă dacă ajutorul și comerțul vor fi suficiente pentru a răspunde crizelor existente.

În aceste condiții, recolta din acest an este crucială. Recoltele de anul trecut au fost parțial distruse de taifunuri. Zeci de mii de oameni, inclusiv armata, au fost trimiși să ajute pe câmp la strângerea de orez și porumb.

Kim Jong-un a ordonat ca niciun bob de orez din țară să nu fie pierdut și să fie trimiși să ajute toți cei care pot face asta. Cei care fură din recoltă vor fi aspru pedepsiți.

Săptămâna trecută, Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a comunicat în cadrul unei audieri parlamentare ținute cu ușile închise că Kim Jong-un este îngrijorat de situație și că lipsa medicamentelor și a proviziilor esențiale a accelerat răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi febra tifoidă.

Tehnologie deficitară în agricultură

Coreea de Nord se confruntă cu două probleme majore legat de aprovizionarea cu alimente.

Prima este legată de tehnologia folosită pentru cultivare. Deși Phenianul a investit în noi tehnologii militare și rachete, nu are mașini moderne necesare pentru o recoltare rapidă și de succes, potrivit experților.

Choi Yongho de la Institutul Economic Rural din Coreea spune că numărul mic de echipamente agricole duce la o productivitate alimentară scăzută. Un fermier sud-coreean care muncește în apropierea zonei demilitarizate care desparte cele două țări, a spus că i-a luat o oră să-și strângă recolta de orez, cu un utilaj. Dacă ar fi făcut-o cu mâinile, așa cum se face în nord, i-ar fi luat o săptămână, a spus el.

Încălzirea globală, o altă problemă majoră în Coreea de Nord

Nu doar lipsa tehnologiei și criza alimentară îngrijorează în Coreea de Nord, ci și schimbările climatice.

Țara este una dintre cele 11 state cel mai vulnerabile la efectele încălzirii globale. Coreea de Nord este deosebit de vulnerabilă la dezastrele naturale. Inundațiile, ploile musonice și taifunurile lovesc în fiecare an, iar zonele de coastă vor fi tot mai expuse riscului.

Suprafața limitată pe care țara o are pentru agricultură ar putea fi cel mai grav afectată. Se așteaptă o scădere puternică a producției de orez și de porumb. Situația se va înrăutăți în anii următori, iar producția de orez, în special, va fi afectată de secete și inundații.

Deși Phenianul interacționează rar cu restul lumii, a colaborat cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) la rapoarte detaliate de țară în 2003 și 2012 și este, de asemenea, semnatară a tratatelor internaționale, inclusiv Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Un motiv pentru acest angajament față de schimbările climatice poate fi exact impactul asupra producției de alimente.

Raportul UNEP din 2012 a remarcat că temperatura medie în Coreea de Nord a crescut cu 1,9°C între 1918 și 2000, fiind printre cele mai rapide niveluri de încălzire din Asia.

Potrivit unui raport din 2019 al Fondului Verde pentru Climă, se așteaptă ca temperaturile medii anuale din Coreea de Nord să crească în continuare cu 2,8-4,7°C până în anii 2050.

#bob de orez #criza alimentara #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani