Nici un bob de orez nu trebuie să fie pierdut. Criza alimentară din Coreea de Nord e mai gravă decât se estima

08 Nov. 2021, 08:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 08:17 // Actual //  MD Bani

Avertismente severe vin din interiorul și din afara Coreei de Nord în legătură cu criza prin care trece țara. Sunt îngrijorări că cei mai vulnerabili vor muri de foame și că pe străzi vor fi tot mai mulți copii orfani.

„Probleme precum mai mulți copii orfani pe străzi și moartea din cauza foamei sunt raportate continuu”, a declarat Lee Sang Yong, redactorul șef al Daily NK, care are surse din Coreea de Nord.

Lipsa alimentelor este mai gravă decât se estima, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci, a spus el, citat de BBC.

Obținerea informațiilor din Coreea de Nord este din ce în ce mai dificilă. Granița a fost închisă din ianuarie anul trecut pentru a preveni răspândirea Covid-19 din China. Chiar și trimiterea de mesaje din țară către familie și prieteni care au fugit în Coreea de Sud este riscantă. Și totuși, unii încă încearcă să trimită scrisori sau mesaje audio celor dragi și către publicațiile din Seul.

„Lupta pentru fiecare bob de orez”

Coreea de Nord s-a luptat întotdeauna cu lipsa de alimente, dar pandemia a înrăutățit problema. Liderul Kim Jong-un a comparat situația actuală cu cel mai mare dezastru al țării din anii 1990, în care sute de mii de oameni au murit de foamete.

Situația nu este considerată însă atât de rea. Încă. Sunt speranțe, deoarece Coreea de Nord pare să se pregătească să redeschidă granița cu China. Nu este clar însă dacă ajutorul și comerțul vor fi suficiente pentru a răspunde crizelor existente.

În aceste condiții, recolta din acest an este crucială. Recoltele de anul trecut au fost parțial distruse de taifunuri. Zeci de mii de oameni, inclusiv armata, au fost trimiși să ajute pe câmp la strângerea de orez și porumb.

Kim Jong-un a ordonat ca niciun bob de orez din țară să nu fie pierdut și să fie trimiși să ajute toți cei care pot face asta. Cei care fură din recoltă vor fi aspru pedepsiți.

Săptămâna trecută, Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a comunicat în cadrul unei audieri parlamentare ținute cu ușile închise că Kim Jong-un este îngrijorat de situație și că lipsa medicamentelor și a proviziilor esențiale a accelerat răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi febra tifoidă.

Tehnologie deficitară în agricultură

Coreea de Nord se confruntă cu două probleme majore legat de aprovizionarea cu alimente.

Prima este legată de tehnologia folosită pentru cultivare. Deși Phenianul a investit în noi tehnologii militare și rachete, nu are mașini moderne necesare pentru o recoltare rapidă și de succes, potrivit experților.

Choi Yongho de la Institutul Economic Rural din Coreea spune că numărul mic de echipamente agricole duce la o productivitate alimentară scăzută. Un fermier sud-coreean care muncește în apropierea zonei demilitarizate care desparte cele două țări, a spus că i-a luat o oră să-și strângă recolta de orez, cu un utilaj. Dacă ar fi făcut-o cu mâinile, așa cum se face în nord, i-ar fi luat o săptămână, a spus el.

Încălzirea globală, o altă problemă majoră în Coreea de Nord

Nu doar lipsa tehnologiei și criza alimentară îngrijorează în Coreea de Nord, ci și schimbările climatice.

Țara este una dintre cele 11 state cel mai vulnerabile la efectele încălzirii globale. Coreea de Nord este deosebit de vulnerabilă la dezastrele naturale. Inundațiile, ploile musonice și taifunurile lovesc în fiecare an, iar zonele de coastă vor fi tot mai expuse riscului.

Suprafața limitată pe care țara o are pentru agricultură ar putea fi cel mai grav afectată. Se așteaptă o scădere puternică a producției de orez și de porumb. Situația se va înrăutăți în anii următori, iar producția de orez, în special, va fi afectată de secete și inundații.

Deși Phenianul interacționează rar cu restul lumii, a colaborat cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) la rapoarte detaliate de țară în 2003 și 2012 și este, de asemenea, semnatară a tratatelor internaționale, inclusiv Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Un motiv pentru acest angajament față de schimbările climatice poate fi exact impactul asupra producției de alimente.

Raportul UNEP din 2012 a remarcat că temperatura medie în Coreea de Nord a crescut cu 1,9°C între 1918 și 2000, fiind printre cele mai rapide niveluri de încălzire din Asia.

Potrivit unui raport din 2019 al Fondului Verde pentru Climă, se așteaptă ca temperaturile medii anuale din Coreea de Nord să crească în continuare cu 2,8-4,7°C până în anii 2050.

06 Aug. 2026, 19:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 19:00 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean, face apel către autoritățile din Republica Moldova și către partidul de guvernare din Armenia să urmărească atent situația companiei FLYONE. Acesta susține că instituțiile statului trebuie să asigure concurență loială în aviație și să nu favorizeze un operator în detrimentul altuia.

Într-o postare pe rețelele sociale, Gaik Vartanean a salutat intrarea pe piața Republicii Moldova a companiei Polaris Group, afirmând că își dorește succes pentru toți operatorii care aleg să activeze pe piața locală.
În același timp, deputatul a declarat că urmărește cu atenție situația privind verificările care vizează compania FLYONE, menționând că aceasta operează inclusiv ruta Chișinău–Erevan, pe care o consideră importantă pentru comunitatea armeană și pentru numeroși cetățeni ai Republicii Moldova și Ucrainei.

Vartanean a precizat că a discutat și cu reprezentanți ai partidului de guvernare din Armenia, pe care i-a rugat să monitorizeze evoluția situației, având în vedere prezența FLYONE pe piața armeană și numărul mare de rute operate.

Deputatul a subliniat că nu contează cine se află în spatele unei companii aeriene, ci faptul că toate trebuie să concureze în condiții egale.
„Autoritățile trebuie să urmărească atent această situație. Concurența sănătoasă înseamnă mai multe opțiuni și servicii mai bune pentru cetățeni, nu eliminarea unei companii pentru a-i face loc alteia”, a declarat Gaik Vartanean.

Până în prezent, autoritățile de la Chișinău nu au reacționat public la declarațiile privind situația în care se află compania FLYONE.

Amintim că FLYONE a contestat în instanță deciziile adoptate la 22 iunie 2026 de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și de Agenția Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

Operatorul susține că deciziile au fost emise în baza unor prevederi legale abrogate și că procedura administrativă a încălcat termenele și dreptul companiei la apărare. FLYONE avertizează că măsurile creează incertitudine pentru mediul de afaceri și afectează predictibilitatea investițională.

Compania a anunțat că, în cazul în care actele administrative nu vor fi revizuite, va continua demersurile în instanțele naționale și internaționale, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, FLYONE a achitat în 2025 peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat și încă 340 de milioane de lei către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și furnizorii de servicii de navigație aeriană. Compania a raportat o cifră de afaceri de 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai mari operatori aerieni din Republica Moldova.