Nimeni nu mai vrea „salarii de stat”! 13.000 de posturi bugetare, complet ignorate

La sfârșitul primului trimestru al anului 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate circa 32,8 mii de locuri de muncă vacante, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Rata locurilor de muncă vacante – adică raportul dintre locurile disponibile și totalul locurilor de muncă (ocupate și vacante) – a atins 4,7%, un nivel semnificativ pentru piața muncii.

Cel mai afectat sector este cel bugetar, care concentrează 13,3 mii de posturi vacante, adică 40,4% din totalul locurilor de muncă disponibile la nivel național.

În topul activităților cu cele mai multe locuri libere sunt: administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – 8,1 mii locuri, sănătate și asistență socială – 5,5 mii, învățământ – 3,5 mii, transport și depozitare – 3,4 mii și industria prelucrătoare – 2,4 mii.

Cei mai mulți angajați sunt căutați în industria extractivă – 100 de locuri, alte activități de servicii (reparații, servicii personale, organizații sindicale etc.) – 200 de locuri și servicii administrative și tranzacții imobiliare – câte 400 de locuri fiecare.

Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în: administrație publică și apărare – 13,5%, transport și depozitare – 8,2%, sănătate și asistență socială – 7,4%, distribuția apei, salubritate, deșeuri – 6,8% și construcții – 6,6%.

Activitățile unde locurile vacante sunt puține raportat la totalul forței de muncă din sector: comerț și reparații auto – 1,7%, alte activități de servicii – 2,3%, cazare și alimentație publică – 2,4% și informații și comunicații – 2,5%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajati #locuri de munca #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.