Nissan va produce cu jumătate de milion de mașini mai puține în 2021. Criza de cipuri afectează și alți producători

Producătorul japonez de autoturisme Nissan intenționează să producă cu jumătate de milion mai puține vehicule în 2021, deoarece lipsa globală de cipuri continuă să facă ravagii în industria auto, scrie CNBC.

Directorul executiv al Nissan, Makoto Uchida, a declarat joi pentru „Squawk Box Europe” CNBC că compania se confruntă și cu creșterea prețurilor materiilor prime.

„Impactul pe care îl prevedem în acest moment este de aproximativ 500.000 de unități în ceea ce privește producția din acest an”, a spus Uchida, adăugând că compania va lua măsuri pentru a încerca să readucă producția pe drumul cel bun.

Mașinile de astăzi se bazează pe cipuri de computer pentru orice, de la gestionarea motoarelor la sistemele de asistență a șoferului.

Rivalii, printre care Ford, Volkswagen și Stellantis, au avertizat, de asemenea, că liniile lor de producție ar putea avea rezultate suplimentare ca urmare a crizei semiconductorilor.

Britanicul Jaguar Land Rover a declarat luna trecută că oprește producția de mașini pentru o „perioadă limitată” la fabricile sale Castle Bromwich și Halewood din Anglia, ca urmare a lipsei de cipuri.

A venit la doar două luni după ce compania a anunțat că va tăia 2.000 de locuri de muncă în afara fabricii.

În altă parte, producătorul Mercedes Daimler a declarat luna trecută că reduce orele de până la 18.500 de lucrători și întrerupe producția la două fabrici din Germania timp de cel puțin o săptămână.

Analiștii prezic că deficitul global de cipuri va dura până în 2022 și, eventual, chiar în 2023.

#nissa #criza de cipuri #mai putine automobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.