Nissan va produce cu jumătate de milion de mașini mai puține în 2021. Criza de cipuri afectează și alți producători

Producătorul japonez de autoturisme Nissan intenționează să producă cu jumătate de milion mai puține vehicule în 2021, deoarece lipsa globală de cipuri continuă să facă ravagii în industria auto, scrie CNBC.

Directorul executiv al Nissan, Makoto Uchida, a declarat joi pentru „Squawk Box Europe” CNBC că compania se confruntă și cu creșterea prețurilor materiilor prime.

„Impactul pe care îl prevedem în acest moment este de aproximativ 500.000 de unități în ceea ce privește producția din acest an”, a spus Uchida, adăugând că compania va lua măsuri pentru a încerca să readucă producția pe drumul cel bun.

Mașinile de astăzi se bazează pe cipuri de computer pentru orice, de la gestionarea motoarelor la sistemele de asistență a șoferului.

Rivalii, printre care Ford, Volkswagen și Stellantis, au avertizat, de asemenea, că liniile lor de producție ar putea avea rezultate suplimentare ca urmare a crizei semiconductorilor.

Britanicul Jaguar Land Rover a declarat luna trecută că oprește producția de mașini pentru o „perioadă limitată” la fabricile sale Castle Bromwich și Halewood din Anglia, ca urmare a lipsei de cipuri.

A venit la doar două luni după ce compania a anunțat că va tăia 2.000 de locuri de muncă în afara fabricii.

În altă parte, producătorul Mercedes Daimler a declarat luna trecută că reduce orele de până la 18.500 de lucrători și întrerupe producția la două fabrici din Germania timp de cel puțin o săptămână.

Analiștii prezic că deficitul global de cipuri va dura până în 2022 și, eventual, chiar în 2023.

#nissa #criza de cipuri #mai putine automobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.