Nissan va produce cu jumătate de milion de mașini mai puține în 2021. Criza de cipuri afectează și alți producători

Producătorul japonez de autoturisme Nissan intenționează să producă cu jumătate de milion mai puține vehicule în 2021, deoarece lipsa globală de cipuri continuă să facă ravagii în industria auto, scrie CNBC.

Directorul executiv al Nissan, Makoto Uchida, a declarat joi pentru „Squawk Box Europe” CNBC că compania se confruntă și cu creșterea prețurilor materiilor prime.

„Impactul pe care îl prevedem în acest moment este de aproximativ 500.000 de unități în ceea ce privește producția din acest an”, a spus Uchida, adăugând că compania va lua măsuri pentru a încerca să readucă producția pe drumul cel bun.

Mașinile de astăzi se bazează pe cipuri de computer pentru orice, de la gestionarea motoarelor la sistemele de asistență a șoferului.

Rivalii, printre care Ford, Volkswagen și Stellantis, au avertizat, de asemenea, că liniile lor de producție ar putea avea rezultate suplimentare ca urmare a crizei semiconductorilor.

Britanicul Jaguar Land Rover a declarat luna trecută că oprește producția de mașini pentru o „perioadă limitată” la fabricile sale Castle Bromwich și Halewood din Anglia, ca urmare a lipsei de cipuri.

A venit la doar două luni după ce compania a anunțat că va tăia 2.000 de locuri de muncă în afara fabricii.

În altă parte, producătorul Mercedes Daimler a declarat luna trecută că reduce orele de până la 18.500 de lucrători și întrerupe producția la două fabrici din Germania timp de cel puțin o săptămână.

Analiștii prezic că deficitul global de cipuri va dura până în 2022 și, eventual, chiar în 2023.

#nissa #criza de cipuri #mai putine automobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.