Nissan va produce cu jumătate de milion de mașini mai puține în 2021. Criza de cipuri afectează și alți producători

Producătorul japonez de autoturisme Nissan intenționează să producă cu jumătate de milion mai puține vehicule în 2021, deoarece lipsa globală de cipuri continuă să facă ravagii în industria auto, scrie CNBC.

Directorul executiv al Nissan, Makoto Uchida, a declarat joi pentru „Squawk Box Europe” CNBC că compania se confruntă și cu creșterea prețurilor materiilor prime.

„Impactul pe care îl prevedem în acest moment este de aproximativ 500.000 de unități în ceea ce privește producția din acest an”, a spus Uchida, adăugând că compania va lua măsuri pentru a încerca să readucă producția pe drumul cel bun.

Mașinile de astăzi se bazează pe cipuri de computer pentru orice, de la gestionarea motoarelor la sistemele de asistență a șoferului.

Rivalii, printre care Ford, Volkswagen și Stellantis, au avertizat, de asemenea, că liniile lor de producție ar putea avea rezultate suplimentare ca urmare a crizei semiconductorilor.

Britanicul Jaguar Land Rover a declarat luna trecută că oprește producția de mașini pentru o „perioadă limitată” la fabricile sale Castle Bromwich și Halewood din Anglia, ca urmare a lipsei de cipuri.

A venit la doar două luni după ce compania a anunțat că va tăia 2.000 de locuri de muncă în afara fabricii.

În altă parte, producătorul Mercedes Daimler a declarat luna trecută că reduce orele de până la 18.500 de lucrători și întrerupe producția la două fabrici din Germania timp de cel puțin o săptămână.

Analiștii prezic că deficitul global de cipuri va dura până în 2022 și, eventual, chiar în 2023.

#nissa #criza de cipuri #mai putine automobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.