Nissan va produce cu jumătate de milion de mașini mai puține în 2021. Criza de cipuri afectează și alți producători

Producătorul japonez de autoturisme Nissan intenționează să producă cu jumătate de milion mai puține vehicule în 2021, deoarece lipsa globală de cipuri continuă să facă ravagii în industria auto, scrie CNBC.

Directorul executiv al Nissan, Makoto Uchida, a declarat joi pentru „Squawk Box Europe” CNBC că compania se confruntă și cu creșterea prețurilor materiilor prime.

„Impactul pe care îl prevedem în acest moment este de aproximativ 500.000 de unități în ceea ce privește producția din acest an”, a spus Uchida, adăugând că compania va lua măsuri pentru a încerca să readucă producția pe drumul cel bun.

Mașinile de astăzi se bazează pe cipuri de computer pentru orice, de la gestionarea motoarelor la sistemele de asistență a șoferului.

Rivalii, printre care Ford, Volkswagen și Stellantis, au avertizat, de asemenea, că liniile lor de producție ar putea avea rezultate suplimentare ca urmare a crizei semiconductorilor.

Britanicul Jaguar Land Rover a declarat luna trecută că oprește producția de mașini pentru o „perioadă limitată” la fabricile sale Castle Bromwich și Halewood din Anglia, ca urmare a lipsei de cipuri.

A venit la doar două luni după ce compania a anunțat că va tăia 2.000 de locuri de muncă în afara fabricii.

În altă parte, producătorul Mercedes Daimler a declarat luna trecută că reduce orele de până la 18.500 de lucrători și întrerupe producția la două fabrici din Germania timp de cel puțin o săptămână.

Analiștii prezic că deficitul global de cipuri va dura până în 2022 și, eventual, chiar în 2023.

#nissa #criza de cipuri #mai putine automobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.