Noi funcții și instrumente YouTube: Afacerile cu NFT, oficial în atenția sa în 2022

Gigantul YouTube a anunțat oficial, într-o postare pe blogul său, care sunt noile funcții și instrumente introduse în 2022 în platformă și spune, printre altele, că anul acesta creatorii online se vor putea bucura de noile tehnologii precum blockchain și NFT, pentru a dezvolta relația cu fanii lor, scrie startupcafe.ro.

Neal Mohan, CPO (Chief Product Officer) YouTube, a anunțat, joi, într-un anunț pe blogul platformei de streaming, care sunt noile produse, instrumente și funcții din acest an, oferite creatorilor de conținut, utilizatorilor și partenerilor.

Mohan a explicat că pe lângă îmbunătățirea funcției YouTube Shorts, disponibilă din 2020, și dezvoltarea unor formate precum scurtmetraje, live și VOD (video on demand), YouTube va introduce și alte oportunități pentru creatori, precum Web3 și tehnologia blockchain și NFT.

„Web3 deschide, de asemenea, noi oportunități pentru creatori. Credem că noile tehnologii precum blockchain și NFT le pot permite creatorilor să construiască relații mai profunde cu fanii lor. Împreună, vor putea să colaboreze la noi proiecte și să facă bani în moduri care nu erau posibile până acum. De exemplu, oferirea unei modalități verificabile pentru fani de a deține videoclipuri unice, fotografii, artă și chiar experiențe de la creatorii lor preferați ar putea fi o perspectivă convingătoare pentru creatori și publicul lor. Sunt multe lucruri de luat în considerare pentru a ne asigura că abordăm aceste noi tehnologii în mod responsabil, dar credem că există și un potențial incredibil”, a anunțat Neal Mohan pe blogul YouTube.

El a mai completat că „în toate aceste formate veți vedea și mai multe modalități de a ajuta creatorii să câștige bani și să construiască o afacere. În 2021, am atins 2 milioane de creatori în Programul de parteneriat al YouTube, cu 10 moduri prin care aceștia pot câștiga bani. Toată această muncă ține cont de feedback-ul creatorilor”.

Despre acest lucru am mai scris în ianuarie 2022 pe StartupCafe.ro, când spuneam că gigantul tech și-a definit prioritățile pentru anul acesta și anunța că printre susținerea activității creatorilor online de pe platformă, protejarea comunității și inovație, are în vedere și afacerile cu NFT.

YouTube spunea, într-o scrisoare anuală semnată de CEO-ul său, Susan Wojcicki, că în 2021 lumea crypto, cea a jetoanelor nefungibile (NFT) și DAO (acronim pentru organizații autonome descentralizate) a scos la iveală o oportunitate de a crește legătura dintre creatorii online și fanii lor, iar acum, compania confirmă că va permite creatorilor de conținut să „facă bani în moduri care nu erau posibile până acum”.

În 2021, afacerile cu NFT au fost la modă. Inițialele NFT vin de la non-fungible token. Token-ul este o dovadă care îi dă posesorului acces la o valoare digitală. Caracterul non-fungibil presupune că token-urile nu pot fi replicate. Aceste caracteristici fac din NFT-uri bunuri digitale unice, iar asta suscită interesul colecționarilor.

NFT-urile căutate de colecționari nu au o existență fizică, palpabilă, ele „trăiesc” pe platforme blockchain. De exemplu, fondatorul rețelei Twitter, Jack Dorsey, și-a scos la licitație primul mesaj postat vreodată pe rețeaua sa socială, iar cineva a plătit aproape 3 milioane de dolari pe el.

Acea postare pe Twitter, care datează din anul 2006, a fost scoasă la licitație sub formă de NFT pe blockchain-ul Ethereum. Licitația a fost organizată pe platforma Valuables by Cent.

Și Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, a vândut la licitație un NFT cu codul sursă al www. El a obținut 5,4 milioane de dolari pentru acest activ unic, neduplicabil, generat pe blockchain, un „artefactul virtual” dorit de colecționari.

#instrumente #NFT #youtube #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.