Noi proiecte de dezvoltare și modernizare a serviciilor poștale

16 Sept. 2021, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Sept. 2021, 16:24 // Actual //  MD Bani

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a finalizat procesul de depunere a dosarului la Banca Națională a Moldovei (BNM) necesar obținerii licenței pentru moneda electronică, și este în așteptarea acesteia, scrie Tribuna.md.

Potrivit Directorului general Vitalie Zaharia, în conformitate cu Planul strategic de dezvoltare al Î.S. „Poșta Moldovei” pentru anii 2020-2023, întru implementarea acțiunilor stabilite prin Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic a Guvernului Republicii Moldova, utilizarea instrumentelor de plată fără numerar în era digitalizării va reprezenta un pas decisiv în perfecționarea sistemelor de plăți, aducând o serie de avantaje și facilități clienților dar și întreprinderii.

În acest context, conducerea Poștei Moldovei s-a referit la o serie de aspecte ce vizează implementarea sistemului de plăți electronice și a venit cu unele explicații referitor la ce presupune la modul practic această oportunitate.

Ce este de fapt moneda electronică? Moneda electronică este un mijloc de plată multifuncțional utilizat cu preponderență prin rețeaua Internet sau prin intermediul portmoneului electronic.

Plata electronică reprezintă orice operațiune de plată inițiată prin intermediul instrumentelor de plată electronice, prin care se pot retrage sume în numerar, efectua plăți pentru achiziționarea de bunuri sau servicii, plata obligațiilor către autoritățile administrației publice și transferuri de fonduri între conturi.

Conceptul de dezvoltare a Î.S. „Poșta Moldovei” în calitate de prestator de servicii de plată moderne fără numerar se referă la următoarele direcții:

–   deschiderea conturilor de plăți pentru persoanele fizice în platforma E-Money operată de Î.S. „Poșta Moldovei” și prestarea de servicii moderne de plată pentru clienți. Aceste servicii se referă la plăți și transferuri prin intermediul serviciilor WEB, aplicațiilor prin telefoanele mobile etc;

–    extinderea serviciului portmoneului electronic pentru persoane fizice și juridice;

–  diversificarea serviciilor de remitere de bani prin încheierea de acorduri de colaborare cu operatorii poștali din alte țări (preponderent din țările unde sunt prezenți diaspora din RM), precum și atragerea în rețeaua Î.S. „Poșta Moldovei” a unui număr cât mai mare de sisteme de remitere de bani, dar și prestarea unor servicii inovative pentru beneficiarii de remitențe din RM (remittances-to-cards; remittances-to-wallets);

–  diversificarea  serviciilor de intermediere în relația cu organizațiile de microfinanțare și băncile din Republica Moldova. „Poșta Moldovei” va colecta plăți pentru achitare de credite și alimentare a conturilor de depozit de asemenea prin intermediul eWallet;

Poșta Moldovei va avea posibilitatea de a emite carduri de plată pentru cetățeni, pe care  vor putea primi  remitențe, efectua decontări interbancare, încasări, plăți pentru serviciile comunale și achitări pentru utilizarea platformelor e-commerce.

„În contextul noilor provocări, Î.S. „Poșta Moldovei” demonstrează că deține capacitatea și resursele suficiente pentru a furniza servicii de calitate într-un mod rapid și sigur”, a remarcat directorul întreprinderii, Vitalie Zaharia, adăugând: „apreciem enorm munca depusă de întreaga echipă.”

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.