Noi reguli de călătorie, UE a impus o taxă de 7 euro la intrarea în spațiul Schengen. DE CÂND?

Sistemul european de informare și autorizare a călătoriilor (ETIAS), care gestionează zona Schengen, a impus o noua regulă la intrarea în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă. Cetățenii din afara Uniunii Europene, inclusiv americanii, australienii, britanicii, dar și moldovenii și alți călători din afara zonei Schengen, vor trebui să achite o taxă suplimentară la intrarea în spațiul respectiv. Potrivit Euronews, taxa va fi de 7 euro și urmează a fi aplicată începând cu sfârșitul anului 2022.

Într-un comunicat de presă al ETIAS, se menționează că noua regulă este menită să sporească securitatea şi să contribuie la prevenirea amenințărilor la adresa sănătății în cadrul blocului comunitar. Autorizația ETIAS va fi introdusă în scopuri turistice sau de afaceri şi nu va înlocui o viză de studii sau de muncă.

Călătorii eligibili vor trebui să completeze o cerere online înainte de sosire, care costă 7 euro. Pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani sau peste 70 de ani, cererea va fi gratuită.

Completarea formularului se face în doar câteva minute. Acesta va necesita informații biometrie despre pașaport şi detalii de călătorie, precum şi câteva întrebări de securitate de bază. Călătorii sunt sfătuiți să depună cererea cu cel puțin 72 de ore înainte de a avea nevoie de ea, pentru a evita eventuale întârzieri. Odată ce a fost aprobată, cererea va fi valabilă pentru trei ani. După acest interval, va fi necesară reînnoirea documentului.

Sistemul de informații și autorizare pentru călătorii în Europa (ETIAS) a fost introdus ca răspuns la amenințările din domeniul securității. În urma atacurilor teroriste, UE a văzut nevoia de a spori siguranța. Programul ETIAS a fost creat pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori. Consiliul European este sigur că această nouă politică de frontieră și migrație va spori securitatea și va contribui la protejarea Europei de orice posibile amenințări viitoare.

Amintim că, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din zona Schengen și au reguli speciale cu privire la autorizațiile de călătorie.

#Schengen #taxa #calatorii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.