Noi reguli de călătorie, UE a impus o taxă de 7 euro la intrarea în spațiul Schengen. DE CÂND?

Sistemul european de informare și autorizare a călătoriilor (ETIAS), care gestionează zona Schengen, a impus o noua regulă la intrarea în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă. Cetățenii din afara Uniunii Europene, inclusiv americanii, australienii, britanicii, dar și moldovenii și alți călători din afara zonei Schengen, vor trebui să achite o taxă suplimentară la intrarea în spațiul respectiv. Potrivit Euronews, taxa va fi de 7 euro și urmează a fi aplicată începând cu sfârșitul anului 2022.

Într-un comunicat de presă al ETIAS, se menționează că noua regulă este menită să sporească securitatea şi să contribuie la prevenirea amenințărilor la adresa sănătății în cadrul blocului comunitar. Autorizația ETIAS va fi introdusă în scopuri turistice sau de afaceri şi nu va înlocui o viză de studii sau de muncă.

Călătorii eligibili vor trebui să completeze o cerere online înainte de sosire, care costă 7 euro. Pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani sau peste 70 de ani, cererea va fi gratuită.

Completarea formularului se face în doar câteva minute. Acesta va necesita informații biometrie despre pașaport şi detalii de călătorie, precum şi câteva întrebări de securitate de bază. Călătorii sunt sfătuiți să depună cererea cu cel puțin 72 de ore înainte de a avea nevoie de ea, pentru a evita eventuale întârzieri. Odată ce a fost aprobată, cererea va fi valabilă pentru trei ani. După acest interval, va fi necesară reînnoirea documentului.

Sistemul de informații și autorizare pentru călătorii în Europa (ETIAS) a fost introdus ca răspuns la amenințările din domeniul securității. În urma atacurilor teroriste, UE a văzut nevoia de a spori siguranța. Programul ETIAS a fost creat pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori. Consiliul European este sigur că această nouă politică de frontieră și migrație va spori securitatea și va contribui la protejarea Europei de orice posibile amenințări viitoare.

Amintim că, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din zona Schengen și au reguli speciale cu privire la autorizațiile de călătorie.

#Schengen #taxa #calatorii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.