Noi reguli de joc pentru piața tutunului. Termenul de implementare, discutat în Parlament

Proiectul de lege care prevede mai multe propuneri de reglementare a pieței tutunului a fost discutat în cadrul unor audieri publice în Parlament. Documentul propune implementarea sistemului de urmărire a produselor de tutun „track and trace”, reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, interzicerea aromelor caracteristice în produsele fără fum. Autorul proiectului de lege, Dan Perciun susține că scopul propunerilor este combaterea comerțului ilicit de produse de tutun, dar și lupta împotriva fumatului. La discuții a participat mediul de afaceri și societatea civilă, infotag.md.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun a declarat că că sistemul „track and trace” este o prevedere a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, care a fost ratificat anul acesta de țara noastră. Deputatul a specificat că termenul de implementare a sistemului va fi extins.

„Nu avem astăzi capacitățile de a dezvolta sistemul „track and trace” și vom avea nevoie de expertiza Uniunii Europene. Este un sistem nou pentru noi, UE a avut nevoie de patru ani pentru a dezvolta parametrii tehnici. Pentru noi un termen realist de implementare este 2-3 ani”, a declarat Dan Perciun.

Prezent la audieri, directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas, Maksym Barabash a salutat ratificarea a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun.

„Într-adevăr sistemul „track and trace” este unul complex. În UE, acest proiect a fost votat în 2017, iar termenul limită de implementare a fost 2019. Totodată, nu toate statele europene s-au încadrat în acest termen. Din acest motiv considerăm, că termenul de implementare trebuie să fie 3 ani după aprobarea regulamentelor tehnice”, a menționat Maksym Barabash.

Reprezentul Asociației rețelelor comerciale din Moldova, Victor Durleșteanu și-a exprimat speranța că procesul de implementare a sistemului va fi unul transparent.

„Trebuie să fim foarte precauți cum implementăm sistemul. Atunci când s-a votat legea privind interzicerea expunerii produselor de tutun la vitrină, am fost nevoiți să facem față interpretărilor eronate din partea organelor de control. Și am fost nevoiți să ne apărăm în instanță. Solicităm să avem un cadru legal predictibil, ca să facem aceleași greșeli”, a menționat Victor Durleșteanu.

În cadrul audierilor, s-a discutat și propunerea din proiectul de lege de a interzice aromele caracteristice în țigările electronice și produsele de tutun încălzit. Autorul proiectului a declarat că implementarea acestei prevederi poate fi amânată.

„Eu știu că Directiva UE nu prevede acest aspect. Înțelegem că în Uniunea Europeană acest lucru se va întâmpla din 2026, respectiv aici o variantă de compromis poate fi termenul începând cu care această prevedere să între în vigoare”, a menționat Dan Perciun.

Directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas afirmă că orice interzicere va duce la sporirea contrabandei, iar soluția ar fi reglementarea mai strictă a acestor produse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„În mare parte utilizatorii aleg dispozitive de încălzire a tutunului sau țigări electronice cu arome caracteristice. Mai mult, Organizația Mondială a Sănătății, recomandă interzicerea aromelor în țigări obișnuite, nu și în produse alternative fără fum, pentru că acestea determină micșorarea consumului de țigări. Interzicerea produselor fără fum cu arome, va provoca creșterea pieței ilicite, iar statutul va pierde anual 300 de milioane de lei. Considerăm că trebuie interzise aromele atractive pentru minori, precum ciocolată, căpșună, pina colada, în ambalaje foarte atractive, cu culori aprinse”, a adăugat Maksym Barabash.

Președintele Asociației de protecției a drepturilor consumatorilor de produse alternative „ACTA”, Mihail Țurcanu a solicitat autorităților un control mai riguros de comercializare a produselor de tutun minirolor, menționând că există legi, însă, nu există un control.

Privind reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, directorul adjunct a Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru a menționat că OMS nu face deosebire între produse cu nicotină sau fără, ambele fiind în aceeași categorie.

„Cât ține de arome, noi mergem pe experiența UE, dar suntem deschiși să discutăm termenii”, a adăugat acesta.

Proiectul de lege urmează a fi votat în Parlament după ce vor fi examinate toate propunerile înaintate în cadrul audierilor.

#piata tutunului #piata transparenta energetica #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.