Noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce cuprinde cel de-al XI-lea pachet aprobat de UE

Statele membre ale UE au convenit miercuri, 21 iunie, asupra unui al unsprezecelea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei, menit în special să evite eludarea sancţiunilor deja în vigoare, au declarat surse oficiale, potrivit AFP.

Aceste măsuri, adoptate de ambasadorii Celor 27 la Bruxelles, includ atât sancţiuni individuale, cât şi ”măsuri de combatere a eludării”, a transmis Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.
Scopul este de a împiedica posibilitatea ca mărfurile interzise pentru export în Rusia să găsească o modalitate de a aproviziona complexul militar rus.

Propunerea iniţială a Comisiei a identificat în special opt firme chineze acuzate de reexportul de bunuri sensibile în Rusia. După discuţii cu Beijingul, cinci dintre ele au fost eliminate de pe listă, dar trei firme cu sediul în Hong Kong rămân vizate pentru că sunt ruseşti, a declarat o sursă diplomatică.

O companie iraniană, două companii din Emiratele Arabe Unite, două firme cu sediul în Uzbekistan, una în Armenia şi una în Siria sunt, de asemenea, vizate.

UE încearcă să descurajeze firmele străine şi ţările terţe să ajute Moscova prin reexportul către Rusia a unor bunuri care pot fi utilizate de complexul militar-industrial rus, inclusiv semiconductori şi circuite integrate.

Cel de-al 11-lea pachet vizează frigiderele, imprimantele, calculatoarele electronice şi alte produse care ”contribuie la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate”. Lista are 155 de pagini.

Europenii au interzis, de asemenea, accesul în porturi şi ecluze pe teritoriul UE pentru navele suspectate de încălcarea interdicţiei privind importul de ţiţei şi produse petroliere ruseşti pe cale maritimă.

Statele europene au prelungit, de asemenea, suspendarea licenţelor de emisie în UE pentru cinci organe de presă ruseşti aflate sub controlul permanent al conducerii ruse, precum şi interdicţia de difuzare a conţinutului acestora.

De asemenea, au adăugat pe lista lor neagră 71 de persoane şi 33 de entităţi implicate în deportarea copiilor ucraineni în Rusia.
Acordul la care au ajuns ambasadorii la UE nu a fost încă aprobat în mod oficial. Identităţile persoanelor şi entităţilor sancţionate vor fi apoi publicate în Jurnalul Oficial al UE, iar măsurile vor intra în vigoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.