Noii stăpâni ai exporturilor de cereale! Afacerile tenebre care duc până la un fost ministru al Apărării din Moldova

06 Iul. 2023, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iul. 2023, 08:54 // Actual //  bani.md

Comerțul cu cereale din Ucraina a înflorit prin rețele subterane, după ce țara vecină a fost invadată militar la scară largă de Federația Rusă. Sute de firme-fantomă, multe înființate după război, domină exporturile de cereale din Ucraina. Problema a devenit una de siguranță națională la Kiev, după ce statul vecin, măcinat de război, a contabilizat pierderi uriașe la bugetul public, se arată într-o investigație riseproject.ro.

Rețelele de crimă organizată din regiune au reușit să se infiltreze prin astfel de firme în tranzacții mamut, iar principalele rute de transport au fost România, Ungaria, Bulgaria și Polonia.

În schimb, fermierii din aceste țări au protestat în stradă și au acuzat guvernele lor și autoritățile de la Bruxelles că nu-și pot valorifica propriile recolte din cauza cerealelor ieftine din Ucraina care le-au invadat țările.

Multe alte companii din România au făcut achiziții prin intermediul firmelor-fantomă ucrainene.

Un exemplu este Damalio RO din Iași, care nu a avut încasări în 2021, dar a avut venituri de 14 milioane de dolari anul următor din tranzacții cu cereale.

Securitatea firmei este asigurată de Alexandru Pînzari, fost ministru al apărării din Republica Moldova și fost șef al poliției din țara vecină, potrivit portalului oficial al companiei.

În urmă cu doi ani, Pînzari a fost arestat pentru abuz în serviciu, divulgare de secrete de stat și falsificare de documente publice. Procurorii antimafia din Chișinău au susținut că, în calitate de șef al poliției, Pînzari și-a folosit funcția pentru a acoperi fărădelegile unui grup infracțional condus de Vladimir Plahotniuc, oligarhul moldovean fugar.

Patronul Damalio Ro este Bogdan Ion, un cetățean moldovean care împarte o altă firmă cu fiul lui Pînzari.

Între iunie și septembrie 2022, Damalio Ro a adus din Ucraina 971 de transporturi de cereale în valoare de 3,4 milioane de dolari. Dintre acestea, 785 de transporturi, încărcate cu 19.556 de tone de grâne, în valoare de 2,8 milioane de dolari, au fost aduse prin intermediul companiilor investigate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cel mai mare furnizor al Damalio Ro este Podillya Agroservis, o firmă înființată în ianuarie 2022, care este investigată și într-un alt caz pentru că ar fi încălcat normele vamale încercând să ascundă originea semințelor de floarea-soarelui pe care urma să le exporte.

Doar în august și septembrie 2022, Podillya Agroservis a efectuat 692 de transporturi de cereale, în valoare totală de aproape 4 milioane de dolari. O mare parte dintre aceste transporturi au fost trimise către Damalio Ro.

Cel mai ieftin furnizor al Damalio a fost Raikomia, firmă de pe lista celor investigate în Ucraina. În iulie 2022, Damalio Ro a cumpărat porumb prin intermediul Raikomia cu doar 0,07 dolari pe kilogram, de cinci ori mai puțin decât prețul pieței la acel moment.

Raikomia împarte un număr de telefon cu o altă companie înființată în octombrie 2022, de la care procurorii ucraineni au confiscat, în cadrul investigației, aproximativ 65 de mii de tone de grâu și porumb în regiunea Odesa pentru acuzații de evaziune fiscală. Ulterior, instanța a dispus ca grânele să fie returnate companiei.

Mihai Pătraș, directorul comercial al Damalio Ro, a confirmat că cifra de afaceri a Damalio Ro este compusă exclusiv din tranzacțiile cu cereale aduse din Ucraina. Ne-a mai spus că a cumpărat produsele agricole de la niște „brokeri” sugerați de partenerii fermieri din Ucraina, dar nu a dorit să ofere mai multe detalii: „A fost un contact sugerat, dar nu pot să vă spun exact, că nu eu am făcut contactul cu ei. (..) Nici domnul Pînzari, dânsul nu este în sfera respectivă, dânsul a asigurat numai securitatea în cadrul firmei.”

Deși importurile din Ucraina au fost oprite încă din aprilie, contractele aflate atunci în vigoare sunt derulate și în prezent, iar asta se vede în cozile de kilometri ale camioanelor pe autostradă, la intrarea în Portul Constanța, unde rapița ucraineană s-a întâlnit cu orzul românesc pe o infrastructură încă neadaptată traficului mare de cereale.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!