Norvegia forează adânc: legiferează mineritul la scară comercială în mare

Norvegia este posibil să devină prima ţară din lume care să aplice controversata practică a exploatării miniere la scară comercială în adâncuri, relatează BBC. Proiectul urmează să fie supus marţi votului parlamentar.

Oamenii de ştiinţă din domeniul mediului au avertizat însă că acest lucru ar putea fi devastator pentru viaţa marină.

Votul se referă la apele norvegiene, dar anul acesta s-ar putea ajunge la un acord privind mineritul în apele internaţionale. Guvernul norvegian a declarat că este precaut şi că va începe să emită licenţe doar după ce vor fi efectuate studii de mediu suplimentare.

Pe fundul mării se pot găsi minerale care conţin litiu, scandiu şi cobalt, arată sursa citată.

Proiectul Norvegiei ar urma să deschidă 280.000 km pătraţi din apele sale naţionale pentru companiile care vor depune cereri de exploatare a acestor surse – o suprafaţă mai mare decât cea a Regatului Unit.

Deşi aceste minerale sunt disponibile pe uscat, ele sunt concentrate în câteva ţări, ceea ce sporeşte riscul pentru aprovizionare. Spre exemplu, Republica Democrată Congo, care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de cobalt, se confruntă cu conflicte în anumite părţi ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sonda #minereu #Norvegia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.