Norvegia forează adânc: legiferează mineritul la scară comercială în mare

Norvegia este posibil să devină prima ţară din lume care să aplice controversata practică a exploatării miniere la scară comercială în adâncuri, relatează BBC. Proiectul urmează să fie supus marţi votului parlamentar.

Oamenii de ştiinţă din domeniul mediului au avertizat însă că acest lucru ar putea fi devastator pentru viaţa marină.

Votul se referă la apele norvegiene, dar anul acesta s-ar putea ajunge la un acord privind mineritul în apele internaţionale. Guvernul norvegian a declarat că este precaut şi că va începe să emită licenţe doar după ce vor fi efectuate studii de mediu suplimentare.

Pe fundul mării se pot găsi minerale care conţin litiu, scandiu şi cobalt, arată sursa citată.

Proiectul Norvegiei ar urma să deschidă 280.000 km pătraţi din apele sale naţionale pentru companiile care vor depune cereri de exploatare a acestor surse – o suprafaţă mai mare decât cea a Regatului Unit.

Deşi aceste minerale sunt disponibile pe uscat, ele sunt concentrate în câteva ţări, ceea ce sporeşte riscul pentru aprovizionare. Spre exemplu, Republica Democrată Congo, care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de cobalt, se confruntă cu conflicte în anumite părţi ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sonda #minereu #Norvegia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.