Nou Cod vamal: Ce modificări vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova a fost aprobat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent. Documentul va intra în vigoare la 01 ianuarie 2023.

Noul Cod vamal va comasa într-un singur act normativ trei legi: actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.

Documentul va îmbunătăți calitatea serviciilor furnizate de Serviciul Vamal agenților economici, va crește nivelul de protecție a datelor, va reduce costurile și întârzierile legate de declararea mărfurilor și va diminua riscurile de fraudă și incidentele de integritate prin monitorizarea online a operațiunilor vamale și reducerea numărului procedurilor vamale pe suport de hârtie.

Principalele inovații care urmează a fi implementate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal sunt:

prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii;
liberalizarea activității de reprezentant vamal;
dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale. Prin urmare, înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, Serviciul Vamal comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, acordându-i în acest sens solicitantului posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 30 de zile;
prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile;
modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale, în special la Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerțului Mondial, aprobate de Organizația Mondială a Vămilor.

Codul Vamal aprobat vine și cu o serie de noi simplificări, printre care:

Declarația simplificată – permite titularului să plaseze mărfurile sub un regim vamal pe baza unei declarații cu un set redus de date.
Înscrierea în evidențele declarantului – permite titularului să depună declarația vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, cu condiția ca informațiile din declarația respectivă să fie la dispoziția autorităților vamale în sistemul declarantului la momentul depunerii declarației.
Vămuirea centralizată – permite persoanei să depună la postul vamal unde este înregistrat o declarație vamală pentru mărfurile care sunt prezentate în vamă la un alt post vamal.

Simplificările menționate prezintă beneficii reale pentru operatorii economici, cum ar fi: furnizează o alternativă la procedura standard; răspund la unele nevoi specifice legate de fluxul și de tipul mărfurilor declarate; corespund organizării specifice a activității operatorului economic, asigură acordarea rapidă a liberului de vamă; implică o reducere a costurilor.

Un beneficiu important în activitatea comercială a agenților economici este implementarea mecanismului de achitare a drepturilor de import până la acordarea liberului de vamă sau în termen de până la 7 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanții în cuantum deplin al drepturilor de import. Astfel, plătitorul vamal beneficiază de o „vacanță” de la plata obligațiilor vamale.

Totodată, noul document stabilește condiții clare (nereglementate în Codul vamal actual) privind rambursarea drepturilor de import în cazul mărfurilor defecte sau neconforme cu clauzele contractuale.

Proiectul noului Cod Vamal al Republicii Moldova a fost dezvoltat pe parcursul a trei ani, datorită unei intense cooperări dintre Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal cu Banca Mondială, Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), misiunea experților TAIEX împreună cu Înaltul Consilier UE în domeniul vamal și fiscal și Comisia Europeană.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.