Nou Cod vamal: Ce modificări vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova a fost aprobat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent. Documentul va intra în vigoare la 01 ianuarie 2023.

Noul Cod vamal va comasa într-un singur act normativ trei legi: actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.

Documentul va îmbunătăți calitatea serviciilor furnizate de Serviciul Vamal agenților economici, va crește nivelul de protecție a datelor, va reduce costurile și întârzierile legate de declararea mărfurilor și va diminua riscurile de fraudă și incidentele de integritate prin monitorizarea online a operațiunilor vamale și reducerea numărului procedurilor vamale pe suport de hârtie.

Principalele inovații care urmează a fi implementate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal sunt:

prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii;
liberalizarea activității de reprezentant vamal;
dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale. Prin urmare, înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, Serviciul Vamal comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, acordându-i în acest sens solicitantului posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 30 de zile;
prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile;
modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale, în special la Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerțului Mondial, aprobate de Organizația Mondială a Vămilor.

Codul Vamal aprobat vine și cu o serie de noi simplificări, printre care:

Declarația simplificată – permite titularului să plaseze mărfurile sub un regim vamal pe baza unei declarații cu un set redus de date.
Înscrierea în evidențele declarantului – permite titularului să depună declarația vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, cu condiția ca informațiile din declarația respectivă să fie la dispoziția autorităților vamale în sistemul declarantului la momentul depunerii declarației.
Vămuirea centralizată – permite persoanei să depună la postul vamal unde este înregistrat o declarație vamală pentru mărfurile care sunt prezentate în vamă la un alt post vamal.

Simplificările menționate prezintă beneficii reale pentru operatorii economici, cum ar fi: furnizează o alternativă la procedura standard; răspund la unele nevoi specifice legate de fluxul și de tipul mărfurilor declarate; corespund organizării specifice a activității operatorului economic, asigură acordarea rapidă a liberului de vamă; implică o reducere a costurilor.

Un beneficiu important în activitatea comercială a agenților economici este implementarea mecanismului de achitare a drepturilor de import până la acordarea liberului de vamă sau în termen de până la 7 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanții în cuantum deplin al drepturilor de import. Astfel, plătitorul vamal beneficiază de o „vacanță” de la plata obligațiilor vamale.

Totodată, noul document stabilește condiții clare (nereglementate în Codul vamal actual) privind rambursarea drepturilor de import în cazul mărfurilor defecte sau neconforme cu clauzele contractuale.

Proiectul noului Cod Vamal al Republicii Moldova a fost dezvoltat pe parcursul a trei ani, datorită unei intense cooperări dintre Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal cu Banca Mondială, Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), misiunea experților TAIEX împreună cu Înaltul Consilier UE în domeniul vamal și fiscal și Comisia Europeană.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.