Nouă eră în asigurările auto: „Cartea Verde” trece la format digital

02 Oct. 2024, 17:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2024, 17:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Certificatul de asigurare „Carte Verde”, necesar pentru toți cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu automobilul în alte țări, va fi digitalizat pentru a simplifica procesul de obținere și a îmbunătăți nivelul de securitate.

Perioada de tranziție pentru implementarea acestui nou sistem va dura două luni și va fi împărțită în două etape. Prima etapă, de tranziție, va avea loc între 1 noiembrie 2024 și 31 decembrie 2024, timp în care asigurarea va continua să fie disponibilă pe suport de hârtie. A doua etapă, care începe pe 1 ianuarie 2025, va permite prezentarea „Carte Verde” exclusiv în format digital.

Banca Națională a Moldovei (BNM) îndeamnă cetățenii să fie atenți la această tranziție. În perioada de implementare, „Carte Verde” digitală va trebui să fie imprimată și păstrată pe suport de hârtie (format alb-negru) pentru a fi prezentată la solicitare. După 31 decembrie 2024, asigurarea va fi acceptată doar în format digital.

BNM subliniază că toate asigurările de tip „Carte Verde” emise până la 1 noiembrie 2024 în formatul actual vor rămâne valide pe întreaga durată a valabilității lor.

Pentru informații suplimentare, cetățenii sunt încurajați să contacteze compania de asigurare de unde achiziționează „Carte Verde”. Acest certificat internațional de asigurare auto atestă că vehiculul este acoperit de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie (RCA externă) atunci când circulă în afara țării de origine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.