Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina și-a pierdut suflul după doar o lună, spun serviciile secrete occidentale

Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina, care a început luna trecută, se pare că și-a pierdut suflul, susțin serviciile secrete din Regatul Unit.

În ultimele zile, trupele ruse și forțele Grupului Wagner „au obținut puncte de sprijin la vest de râul Bahmuța, în centrul orașului contestat din Donbas, Bahmut”, a informat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Dar evaluarea serviciilor de informații a adăugat că „în sens mai larg, pe linia frontului, Rusia desfășoară unele dintre cele mai scăzute rate de acțiuni ofensive locale care au fost observate cel puțin din ianuarie 2023”.

Ministerul britanic al Apărării a spus că acest lucru se datorează probabil faptului că forțele ruse și-au epuizat „puterea de luptă” într-o asemenea măsură încât „chiar și acțiunile ofensive locale nu sunt sustenabile în prezent”.

Rusia a plătit un preț uriaș în soldați, mercenari și deținuți eliberați în bătălia pentru Bahmut, care a durat luni de zile în ciuda semnificației strategice îndoielnice a orașului.

„În acest moment, există lupte intense în și în jurul Bahmut, iar rușii fac mici avansuri tactice, dar cu costuri mari. În altă parte, linia frontului rămâne relativ statică, cu schimburi semnificative de focuri de artilerie, dar fără câștiguri semnificative în manevre de nicio parte”.

Institutul pentru Studierea Războiului, care a urmărit îndeaproape luptele din Ucraina, în cea mai recentă evaluare a notat că ritmul oarecum mai lent al atacurilor rusești la Bahmut sugerează că ofensiva Grupului Wagner în zonă „se apropie probabil de apogeu”.

Rusia a făcut presiuni asupra apărătorilor ucraineni cu așa-zise atacuri cu valuri umane menite să spargă tranșeele și, deși s-au soldat cu pierderi grele de ambele părți, nu a fost suficient pentru a forța o retragere completă. Mai mult, Rusia nu a reușit să-și folosească forța aeriană superioară pentru a lovi rețeaua defensivă în tranșee, temându-se că operațiunile apropiate ar costa-o și mai multe avioane.

A existat o dezbatere între Kiev și partenerii săi occidentali cu privire la insistența Ucrainei de a continua să apere Bahmut, despre care analiştii au sugerat că ar putea reveni forţelor ruse în zilele următoare. Ucraina a susținut că dacă va consolida poziția sa în Bakhmut va forța Rusia să-și epuizeze oameni și muniții valoroase în ceea ce a devenit cea mai sângeroasă bătălie dintr-un război brutal de uzură pentru ambele părți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.