Noul preşedinte al Argentinei începe „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale

Noul preşedinte al Argentinei, Javier Milei, şi guvernul său încep „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale pentru a redresa economia ţării. Milei este un economist cu viziuni radicale care a câştigat alegerile prezidenţiale propunând măsuri dure.

Noul guvern al Argentinei anunţă că va slăbi valoarea monedei peso cu peste 50% faţă de dolarul american, potrivit BBC. Măsura face parte din „terapia şocului economic” propusă de preşedintele Javier Milei pentru a repara cea mai gravă criză din ultimele decenii.

Ministrul Economiei, Luis Caputo, a anunţat şi reduceri drastice ale cheltuielilor publice. Acestea includ o reducere a subvenţiilor pentru combustibil şi transport, îngheţarea cheltuielilor pentru unele contracte guvernamentale majore, inclusiv pentru publicitate, şi desfiinţarea unor ministere.

Caputo a dezvăluit că a preluat cea mai proastă moştenire economică din istoria Argentinei şi că a luat deja măsuri pentru a evita hiperinflaţia.

„Va fi mai rău decât înainte pentru câteva luni, în special în ceea ce priveşte inflaţia. Şi spun asta pentru că, aşa cum spune preşedintele, este mai bine să spunem un adevăr inconfortabil decât o minciună confortabilă”, a declarat Caputo.

Argentina se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile crescând cu aproximativ 150% în ultimul an. De asemenea, are rezerve scăzute de numerar, datorii guvernamentale uriaşe, iar 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI), căruia Argentina îi datorează 44 de miliarde de dolari, a numit măsurile „îndrăzneţe” deoarece ar putea contribui la creşterea sectorului privat.

Economistul Javier Milei a fost învestit duminică preşedinte al Argentinei, ceea ce a constituit o schimbare bruscă pentru ţara sud-americană, care caută o soluţie radicală pentru cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit celebru prin tiradele adresate rivalilor, Chinei şi papei, dar şi prin măsurile şoc propuse argentinienilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #depreciere #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat o creștere de 21% a traficului de pasageri în prima jumătate a anului 2026, față de aceeași perioadă din 2025, și se află printre aeroporturile medii cu cea mai rapidă creștere din Europa. Datele apar în raportul ACI EUROPE privind traficul aerian din primul semestru.

Creșterea de la Chișinău este de aproape șase ori mai mare decât media aeroporturilor europene din aceeași categorie, care a fost de 3,7%. În această categorie intră aeroporturile care deservesc între 1 și 10 milioane de pasageri pe an.

Cu un avans de 21%, Chișinăul s-a clasat pe locul cinci între aeroporturile medii cu cea mai mare creștere din Europa. Înaintea sa se află Bratislava, cu o creștere spectaculoasă de 122,7%, Skopje – 28,6%, Trapani – 28,3% și Varna – 21,2%.

Rezultatul Aeroportului Chișinău este cu atât mai important în contextul încetinirii generale a traficului aerian european. În primele șase luni ale anului, numărul pasagerilor pe aeroporturile europene a crescut cu 2,6%, comparativ cu primul semestru din 2025.

La nivelul aeroporturilor medii, creșterea de 3,7% a fost susținută în special de extinderea unor operatori low-cost și de cererea pentru călătorii de agrement și vizite la rude și prieteni. În cazul Chișinăului, avansul de 21% plasează aeroportul mult peste media europeană a segmentului său.

Republica Moldova a avut, prin Aeroportul Chișinău, una dintre cele mai bune evoluții din categoria piețelor non-UE+. Cu 21%, Moldova s-a clasat pe locul doi în această zonă, după Macedonia de Nord, care a raportat o creștere de 27,9%. Urmează Albania – 17,2%, Uzbekistan – 15,7%, Armenia – 11% și Muntenegru – 10,4%. În același timp, traficul a scăzut în Israel cu 19,2%, în Azerbaidjan cu 3%, în Georgia cu 2,5% și în Kosovo cu 1,5%.

La nivel european, cele mai mari aeroporturi au avut o evoluție mult mai modestă. Aeroporturile cu peste 40 de milioane de pasageri au crescut în medie cu doar 0,8%. Heathrow a rămas liderul european, cu aproximativ 40 de milioane de pasageri în prima jumătate a anului, în creștere cu 0,2%, în timp ce Istanbul a ajuns la 39,84 milioane, cu un avans de 1,6%.