Noul preşedinte al Argentinei începe „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale

Noul preşedinte al Argentinei, Javier Milei, şi guvernul său încep „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale pentru a redresa economia ţării. Milei este un economist cu viziuni radicale care a câştigat alegerile prezidenţiale propunând măsuri dure.

Noul guvern al Argentinei anunţă că va slăbi valoarea monedei peso cu peste 50% faţă de dolarul american, potrivit BBC. Măsura face parte din „terapia şocului economic” propusă de preşedintele Javier Milei pentru a repara cea mai gravă criză din ultimele decenii.

Ministrul Economiei, Luis Caputo, a anunţat şi reduceri drastice ale cheltuielilor publice. Acestea includ o reducere a subvenţiilor pentru combustibil şi transport, îngheţarea cheltuielilor pentru unele contracte guvernamentale majore, inclusiv pentru publicitate, şi desfiinţarea unor ministere.

Caputo a dezvăluit că a preluat cea mai proastă moştenire economică din istoria Argentinei şi că a luat deja măsuri pentru a evita hiperinflaţia.

„Va fi mai rău decât înainte pentru câteva luni, în special în ceea ce priveşte inflaţia. Şi spun asta pentru că, aşa cum spune preşedintele, este mai bine să spunem un adevăr inconfortabil decât o minciună confortabilă”, a declarat Caputo.

Argentina se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile crescând cu aproximativ 150% în ultimul an. De asemenea, are rezerve scăzute de numerar, datorii guvernamentale uriaşe, iar 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI), căruia Argentina îi datorează 44 de miliarde de dolari, a numit măsurile „îndrăzneţe” deoarece ar putea contribui la creşterea sectorului privat.

Economistul Javier Milei a fost învestit duminică preşedinte al Argentinei, ceea ce a constituit o schimbare bruscă pentru ţara sud-americană, care caută o soluţie radicală pentru cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit celebru prin tiradele adresate rivalilor, Chinei şi papei, dar şi prin măsurile şoc propuse argentinienilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #depreciere #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să întâmpine dificultăți serioase în procesul de integrare economică europeană din cauza instituțiilor slabe, a deficitului de personal și a salariilor necompetitive din structurile responsabile de supravegherea pieței. În același timp, numeroase întreprinderi mici și mijlocii nu reușesc să ajungă cu produsele pe piața Uniunii Europene, fiind nevoite să suporte costuri suplimentare pentru certificarea mărfurilor în străinătate. Avertismentul vine din partea directorului executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Expertul susține că unele dintre instituțiile-cheie pentru funcționarea economiei naționale sunt insuficient dezvoltate și nu dispun de resursele umane și financiare necesare pentru a-și îndeplini eficient atribuțiile. Printre acestea se numără Consiliul Concurenței, Inspecția de Stat a Muncii, precum și instituțiile responsabile de protecția consumatorilor și supravegherea pieței.

„Sunt instituții foarte slabe, cu foarte multe locuri vacante, cu nivel scăzut, necompetitiv de salarizare și instituții care joacă un rol încă insuficient de activ în economia națională”, a declarat Adrian Lupușor.

Potrivit acestuia, consolidarea instituțională este esențială pentru ca Republica Moldova să poată aplica efectiv legislația și standardele europene. Simpla preluare a normelor comunitare nu este suficientă dacă autoritățile responsabile de implementarea lor nu au personal calificat, echipamente și capacități administrative adecvate.

Una dintre cele mai mari probleme este legată de accesul companiilor moldovenești pe piața europeană. Deși o parte importantă a exporturilor Republicii Moldova este orientată către Uniunea Europeană, Lupușor atrage atenția că acestea sunt concentrate în jurul unui număr relativ restrâns de întreprinderi mari, care au reușit să îndeplinească cerințele europene.

În schimb, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu bariere considerabile, inclusiv din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate pentru testarea, verificarea și certificarea produselor.

„Marea majoritate a companiilor, antreprenorilor mici și mijlocii în special, nu pot penetra pe piața Uniunii Europene, pentru că sunt probleme atât la nivelul acelor companii, dar și la nivelul infrastructurii calității”, a explicat directorul Expert-Grup.

O dificultate suplimentară este necesitatea obținerii anumitor certificări în afara Republicii Moldova. Potrivit expertului, lipsa laboratoarelor și a capacităților locale de evaluare a conformității îi obligă pe exportatori să apeleze la servicii din alte state, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare și proceduri mai complicate.

„Pentru a exporta trebuie să te certifici în alte state. Asta este o barieră și un cost mult mai mare decât pentru orice alt exportator din Polonia, România sau orice altă țară din Uniunea Europeană”, a afirmat Lupușor.

În opinia sa, această situație creează un dezavantaj competitiv pentru producătorii moldoveni, care trebuie să suporte costuri mai mari pentru a îndeplini cerințele de acces pe piața comunitară. Problema este cu atât mai importantă pentru întreprinderile mici, ale căror resurse financiare sunt limitate.

Directorul Expert-Grup consideră că autoritățile trebuie să investească în dezvoltarea infrastructurii calității, inclusiv în laboratoare moderne, dotate cu echipamente corespunzătoare, care să permită verificarea și certificarea produselor în Republica Moldova, acolo unde cerințele europene permit acest lucru.

Totodată, acesta susține că viitoarele guverne trebuie să acorde o atenție sporită consolidării instituțiilor de reglementare și supraveghere, inclusiv prin asigurarea unor salarii competitive, ocuparea funcțiilor vacante și atragerea specialiștilor calificați.