Noul președinte al Tanzaniei este o femeie. Cum este caracterizată Samia Suluhu Hassan

Fostul președinte al Tanzaniei, John Magufuli, a decedat, iar locul lui a fost luat de vicepreședintele Samia Suluhu Hassan.

Aleasă pentru prima oară în calitate de coleg de funcție al Magufuli în 2015, ea a fost realeasă anul trecut împreună cu el și, conform constituției, ar trebui să îndeplinească restul mandatului de cinci ani în funcția de top, scrie BBC.

Ea devine singurul lider național actual al Africii – președinția etiopiană are în mare parte un rol ceremonial – și se alătură unei scurte liste de femei de pe continent care și-au condus țările.

Femeia, în vârstă de 61 de ani este cunoscută cu afecțiune sub numele de Mama Samia – în cultura tanzaniană, care reflectă respectul.

Aleasă pentru prima oară într-o funcție publică în 2000, a ajuns la importanță națională în 2014 ca vicepreședinte al Adunării Constituante, creată pentru a elabora o nouă constituție. Acolo comportamentul ei calm în gestionarea focarelor ocazionale de pandemie și modul în care a tratat cu unii membrii i-a câștigat aplaudele.

În ceea ce privește personalitatea, ea face un contrast cu Magufuli. Acolo unde a apărut impulsiv, fără să-i fie frică să vorbească de la manșetă și să-i facă cunoscut sentimentele, ea este mai atentă și considerată.

De asemenea, se spune că este o bună ascultătoare care crede în urmarea procedurilor corecte.

Un deputat, January Makamba, care a lucrat cu ea în biroul vicepreședintelui, a numit-o „cel mai subevaluat politician din Tanzania”.

„Am observat de aproape sfera ei de etică, de luare a deciziilor și de temperament. Este un lider foarte capabil”, a spus el.

Cel mai semnificativ, ea mai trebuie să anunțe dacă va continua abordarea sceptică a predecesorului său în ceea ce privește tratarea coronavirusului.

Nu era nici o îndoială că era loială președintelui, dar nu se temea să lovească singură.

În ciuda faptului că a fost vicepreședinte din 2015 și a fost ministru de stat în guvernul anterior, se știe puțin despre viața privată a doamnei Samia.

S-a născut în ianuarie 1960 pe Zanzibar – insulele semi-autonome de pe coasta Tanzaniei continentale. Mai târziu a continuat să studieze administrația publică, mai întâi în Tanzania și apoi ca absolvent la Universitatea Manchester din Marea Britanie.

În 1978, s-a căsătorit cu Hafidh Ameir, despre care se știe că este un academician agricol. De când doamna Samia a devenit vicepreședinte, cei doi nu au fost fotografiați împreună.

Au patru copii cu un singur, Mwanu Hafidh Ameir, care este în prezent membru al Camerei Reprezentanților din Zanzibar.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.