Noul președinte al Tanzaniei este o femeie. Cum este caracterizată Samia Suluhu Hassan

Fostul președinte al Tanzaniei, John Magufuli, a decedat, iar locul lui a fost luat de vicepreședintele Samia Suluhu Hassan.

Aleasă pentru prima oară în calitate de coleg de funcție al Magufuli în 2015, ea a fost realeasă anul trecut împreună cu el și, conform constituției, ar trebui să îndeplinească restul mandatului de cinci ani în funcția de top, scrie BBC.

Ea devine singurul lider național actual al Africii – președinția etiopiană are în mare parte un rol ceremonial – și se alătură unei scurte liste de femei de pe continent care și-au condus țările.

Femeia, în vârstă de 61 de ani este cunoscută cu afecțiune sub numele de Mama Samia – în cultura tanzaniană, care reflectă respectul.

Aleasă pentru prima oară într-o funcție publică în 2000, a ajuns la importanță națională în 2014 ca vicepreședinte al Adunării Constituante, creată pentru a elabora o nouă constituție. Acolo comportamentul ei calm în gestionarea focarelor ocazionale de pandemie și modul în care a tratat cu unii membrii i-a câștigat aplaudele.

În ceea ce privește personalitatea, ea face un contrast cu Magufuli. Acolo unde a apărut impulsiv, fără să-i fie frică să vorbească de la manșetă și să-i facă cunoscut sentimentele, ea este mai atentă și considerată.

De asemenea, se spune că este o bună ascultătoare care crede în urmarea procedurilor corecte.

Un deputat, January Makamba, care a lucrat cu ea în biroul vicepreședintelui, a numit-o „cel mai subevaluat politician din Tanzania”.

„Am observat de aproape sfera ei de etică, de luare a deciziilor și de temperament. Este un lider foarte capabil”, a spus el.

Cel mai semnificativ, ea mai trebuie să anunțe dacă va continua abordarea sceptică a predecesorului său în ceea ce privește tratarea coronavirusului.

Nu era nici o îndoială că era loială președintelui, dar nu se temea să lovească singură.

În ciuda faptului că a fost vicepreședinte din 2015 și a fost ministru de stat în guvernul anterior, se știe puțin despre viața privată a doamnei Samia.

S-a născut în ianuarie 1960 pe Zanzibar – insulele semi-autonome de pe coasta Tanzaniei continentale. Mai târziu a continuat să studieze administrația publică, mai întâi în Tanzania și apoi ca absolvent la Universitatea Manchester din Marea Britanie.

În 1978, s-a căsătorit cu Hafidh Ameir, despre care se știe că este un academician agricol. De când doamna Samia a devenit vicepreședinte, cei doi nu au fost fotografiați împreună.

Au patru copii cu un singur, Mwanu Hafidh Ameir, care este în prezent membru al Camerei Reprezentanților din Zanzibar.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.