Noutăți despre cooperarea între Moldova și Banca Mondială! Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Cea de-a șasea ediție a podcastului „Dă sens banilor” aduce noutăți despre cooperarea între Republica Moldova și Banca Mondială (BM) și planurile de viitor în cadrul acestei colaborări. Emisiunea a fost lansată în ajunul Zilei Independenței și marchează, totodată, intrarea în cel de-al patrulea deceniu de parteneriat între Banca Mondială și Republica Moldova.

Invitata jurnalistei Liliana Barbăroșie este Inguna Dobraja, Directoarea de țară a BM în Republica Moldova.

În cadrul interviului, oficiala Băncii Mondiale analizează subiecte cum ar fi: perioada dificilă de luptă cu consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina și ce ar putea urma în cadrul sprijinului oferit Republicii Moldova de Banca Mondială. De asemenea, șefa oficiului BM la Chișinău descrie prioritățile agendei de cooperare și explică cum sprijinul BM ajută Republica Moldova în reformele necesare pregătirii de aderarea la UE.

„Cred că Guvernul trebuie să mențină această flexibilitate din cauza acestor incertitudini pe care le-am menționat și pentru că nu știm cum va fi următorul sezon de încălzire, ce ne va aduce iarna. Prin urmare, cred că Guvernul trebuie să rămână flexibil să poată aloca mai multe resurse decât a planificat, dar în același timp, poate are sens să revadă cheltuielile, unele cheltuieli, de exemplu, să verifice dacă sistemul de achiziții este eficient, în special bunurile și serviciile, să atragă atenția la investiții – cât de repede sunt aceste investiții materializate, deoarece dacă aștepți prea mult ca investițiile să se materializeze, atunci acestea devin costisitoare, deoarece dacă planifici să construiești un drum într-un an, iar lucrările durează doi ani, atunci ai nevoie de mai multe resurse umane și financiare. Din această cauză, este mult mai costisitor. Dacă privim la aceste lucruri, aceasta este o opțiune clară. De asemenea, cred că o altă posibilitate este implementarea reformelor paralele. Am luat în considerație raționalizarea celor mai costisitoare reforme, cum ar fi reforma sectorului de servicii, învățământului, sănătății – celor care necesită foarte multe resurse bugetare. Însă avem și opțiunea de a analiza posibilitatea raționalizării rețelei de școli, a rețelei de spitale, de exemplu. Iarăși, aceste măsuri nu vor aduce economii imediate, dar cu cât așteptăm mai mult să facem aceste lucruri, cu atât mai costisitoare vor deveni”.

La rubrica ”Bani pe scurt”, directorea BM, Inguna Dobraja a explicat ce este Banca Mondială, care sunt condițiile de oferire a împrumuturilor de către BM și ce oferă în special aceasta, granturi sau împrumuturi?

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#podcast #da sens banilor #banca Mondială #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.