Nu ai nevoie de vaccin și nici să stai în carantină. Insula care se redeschide turiștilor

Din 25 martie, turiștii, inclusiv cei nevaccinați vor putea ajunge în vacanță Arhipelagul Seychelles, din Oceanul Indian doar prin prezentarea unui test PCR negativ pentru a se bucura de plajele paradisiace.

Insulele Seychelles urmează să atingă pragul imunității colective, au fost deja administrate 90.000 de doze la o populație de 98.000 de locuitori, mai mult de 27.400 de persoane au primit o a doua doza a vaccinului chinez Sinopharm sau AstraZaneca.

De la începutul epidemiei, arhipelagul din Oceanul Indian a înregistrat 3.566 de cazuri de Covid-19 și 16 decese.

Destinația africană a fost prima din lume care a introdus un „drept de intrare” preferențial pentru călătorii vaccinați (cu ambele doze). Vizitatorii aveau nveoie și de test pentru a se putea caza într-un hotel aprobat de autorități.

Din 25 martie, turiștii care vor dori să ajungă acolo vor trebui să prezinte un test negativ efectuat cu cel puțin de 72 de ore înainte de îmbarcare și trimis în prealabil autorităților pe un site creat special pentru acest lucru.

Turiștii vor fi cazați doar în hotelurile certificate de autorități. Două treimi din cele 700 de unități turistice din arhipelag vor fi deschise cu un plan de gestiune în cazul depistării unui caz de Covid-19, precizează FranceTVInfo.

În locurile publice va fi necesară purtarea măștii. Pentru a ajunge la restaurant sau la SPA vei avea nevoie de rezervare prealabilă. Barurile, cluburile de noapte și cazinourile rămân închise..

Compania aeriană Air Seychelles va oferi zboruri între arhipelag și Dubai timp de două luni, în timp ce Emirates Airlines va trece în această vară pe un zbor zilnic către Mahé.

#vacanta #insula #carantină

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.