Nu ai nevoie de vaccin și nici să stai în carantină. Insula care se redeschide turiștilor

Din 25 martie, turiștii, inclusiv cei nevaccinați vor putea ajunge în vacanță Arhipelagul Seychelles, din Oceanul Indian doar prin prezentarea unui test PCR negativ pentru a se bucura de plajele paradisiace.

Insulele Seychelles urmează să atingă pragul imunității colective, au fost deja administrate 90.000 de doze la o populație de 98.000 de locuitori, mai mult de 27.400 de persoane au primit o a doua doza a vaccinului chinez Sinopharm sau AstraZaneca.

De la începutul epidemiei, arhipelagul din Oceanul Indian a înregistrat 3.566 de cazuri de Covid-19 și 16 decese.

Destinația africană a fost prima din lume care a introdus un „drept de intrare” preferențial pentru călătorii vaccinați (cu ambele doze). Vizitatorii aveau nveoie și de test pentru a se putea caza într-un hotel aprobat de autorități.

Din 25 martie, turiștii care vor dori să ajungă acolo vor trebui să prezinte un test negativ efectuat cu cel puțin de 72 de ore înainte de îmbarcare și trimis în prealabil autorităților pe un site creat special pentru acest lucru.

Turiștii vor fi cazați doar în hotelurile certificate de autorități. Două treimi din cele 700 de unități turistice din arhipelag vor fi deschise cu un plan de gestiune în cazul depistării unui caz de Covid-19, precizează FranceTVInfo.

În locurile publice va fi necesară purtarea măștii. Pentru a ajunge la restaurant sau la SPA vei avea nevoie de rezervare prealabilă. Barurile, cluburile de noapte și cazinourile rămân închise..

Compania aeriană Air Seychelles va oferi zboruri între arhipelag și Dubai timp de două luni, în timp ce Emirates Airlines va trece în această vară pe un zbor zilnic către Mahé.

#vacanta #insula #carantină

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.