NYT: Europa a ratat construirea propriei apărări, se bazează în continuare pe SUA

06 Feb. 2023, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Feb. 2023, 17:18 // Actual //  bani.md

Europa a ratat construirea unui sistem de apărare eficient împotriva unui agresor, cum ar fi Rusia, şi se bazează în continuare pe Statele Unite, arată o analiză a New York Times, citat de mediafax.ro.

În ciuda aşteptărilor că invazia Rusiei în Ucraina ar forţa Europa să-şi consolideze puterea militară, aceasta a consolidat în schimb dependenţa faţă de conducerea, serviciile de informaţii şi puterea SUA, consideră publicaţia NYT.

Invazia Rusiei în Ucraina este cea mai mare provocare de securitate pentru Europa, de la terminarea Războiului Rece. Pentru prima dată după 1990, ţările puternice ale Europei sunt ameninţate de Vladimir Putin cu bombardamente şi chiar anihilarea. În aceste condiţii, puterea de apărare a UE nu a crescut, ci a devenit şi mai dependentă de Statele Unite, consideră publicaţia americană.

De altfel iniţiativa a aparţinut clar americanilor, dinainte de invazie. În timp ce Washingtonul avertiza că Putin se pregăteşte de război şi de invazie, ţările puternice ale Europei, precum Germania, Franţa şi Italia, îi luau apărarea şi consolidau relaţiile economice cu Rusia. Imediat după declanşarea războiului, tot Statele Unite au organizat ajutorul aliat în formatul Ramstein, unde peste 50 de ţări se adună pentru a coordona efortul de ajutor militar acordat Ucrainei.

Şi când vine vorba de bani, Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 3,6 miliarde de euro statelor care contribuie cu armament, iar totalul ţărilor europene în acest efort financiar este de 12 miliade euro din aproape 50 de miliarde. Cel mai mare ajutor a venit tot din SUA, cu peste 30 de miliarde de dolari.

Dar de departe cea mai mare problemă de securitate a UE este chiar lipsa coerenţei statelor membre. În timp ce ţări precum Polonia şi statele baltice fac presiuni pentru transferul de echipamente, Franţa, Germania, Italia şi Spania au furnizat Ucrainei arme mult sub nivelul lor militar, în timp ce alte ţări, precum Ungaria s-au opus pe faţă atât transferului de arme, cât mai ales sancţiunilor economice.

Obiectivul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a transforma Uniunea Europeană într-o mare putere militară s-a dovedit un eşec.

Conducerea americană „a avut prea mult succes, lăsându-i pe europeni fără niciun stimulent pentru a-şi dezvolta conducerea pe cont propriu”, a declarat Liana Fix, analist german în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe de la Washington.

„Percepţia este că nu există un lider real în Uniunea Europeană, iar SUA fac parenting cu Bruxelles-ul”, a spus ea. „Aceasta este o problemă care se poate întoarce împotriva SUA”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Feb. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Feb. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!