NYT: Europa a ratat construirea propriei apărări, se bazează în continuare pe SUA

Europa a ratat construirea unui sistem de apărare eficient împotriva unui agresor, cum ar fi Rusia, şi se bazează în continuare pe Statele Unite, arată o analiză a New York Times, citat de mediafax.ro.

În ciuda aşteptărilor că invazia Rusiei în Ucraina ar forţa Europa să-şi consolideze puterea militară, aceasta a consolidat în schimb dependenţa faţă de conducerea, serviciile de informaţii şi puterea SUA, consideră publicaţia NYT.

Invazia Rusiei în Ucraina este cea mai mare provocare de securitate pentru Europa, de la terminarea Războiului Rece. Pentru prima dată după 1990, ţările puternice ale Europei sunt ameninţate de Vladimir Putin cu bombardamente şi chiar anihilarea. În aceste condiţii, puterea de apărare a UE nu a crescut, ci a devenit şi mai dependentă de Statele Unite, consideră publicaţia americană.

De altfel iniţiativa a aparţinut clar americanilor, dinainte de invazie. În timp ce Washingtonul avertiza că Putin se pregăteşte de război şi de invazie, ţările puternice ale Europei, precum Germania, Franţa şi Italia, îi luau apărarea şi consolidau relaţiile economice cu Rusia. Imediat după declanşarea războiului, tot Statele Unite au organizat ajutorul aliat în formatul Ramstein, unde peste 50 de ţări se adună pentru a coordona efortul de ajutor militar acordat Ucrainei.

Şi când vine vorba de bani, Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 3,6 miliarde de euro statelor care contribuie cu armament, iar totalul ţărilor europene în acest efort financiar este de 12 miliade euro din aproape 50 de miliarde. Cel mai mare ajutor a venit tot din SUA, cu peste 30 de miliarde de dolari.

Dar de departe cea mai mare problemă de securitate a UE este chiar lipsa coerenţei statelor membre. În timp ce ţări precum Polonia şi statele baltice fac presiuni pentru transferul de echipamente, Franţa, Germania, Italia şi Spania au furnizat Ucrainei arme mult sub nivelul lor militar, în timp ce alte ţări, precum Ungaria s-au opus pe faţă atât transferului de arme, cât mai ales sancţiunilor economice.

Obiectivul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a transforma Uniunea Europeană într-o mare putere militară s-a dovedit un eşec.

Conducerea americană „a avut prea mult succes, lăsându-i pe europeni fără niciun stimulent pentru a-şi dezvolta conducerea pe cont propriu”, a declarat Liana Fix, analist german în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe de la Washington.

„Percepţia este că nu există un lider real în Uniunea Europeană, iar SUA fac parenting cu Bruxelles-ul”, a spus ea. „Aceasta este o problemă care se poate întoarce împotriva SUA”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #Europa #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.