NYT: Europa a ratat construirea propriei apărări, se bazează în continuare pe SUA

06 Feb. 2023, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Feb. 2023, 17:18 // Actual //  bani.md

Europa a ratat construirea unui sistem de apărare eficient împotriva unui agresor, cum ar fi Rusia, şi se bazează în continuare pe Statele Unite, arată o analiză a New York Times, citat de mediafax.ro.

În ciuda aşteptărilor că invazia Rusiei în Ucraina ar forţa Europa să-şi consolideze puterea militară, aceasta a consolidat în schimb dependenţa faţă de conducerea, serviciile de informaţii şi puterea SUA, consideră publicaţia NYT.

Invazia Rusiei în Ucraina este cea mai mare provocare de securitate pentru Europa, de la terminarea Războiului Rece. Pentru prima dată după 1990, ţările puternice ale Europei sunt ameninţate de Vladimir Putin cu bombardamente şi chiar anihilarea. În aceste condiţii, puterea de apărare a UE nu a crescut, ci a devenit şi mai dependentă de Statele Unite, consideră publicaţia americană.

De altfel iniţiativa a aparţinut clar americanilor, dinainte de invazie. În timp ce Washingtonul avertiza că Putin se pregăteşte de război şi de invazie, ţările puternice ale Europei, precum Germania, Franţa şi Italia, îi luau apărarea şi consolidau relaţiile economice cu Rusia. Imediat după declanşarea războiului, tot Statele Unite au organizat ajutorul aliat în formatul Ramstein, unde peste 50 de ţări se adună pentru a coordona efortul de ajutor militar acordat Ucrainei.

Şi când vine vorba de bani, Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 3,6 miliarde de euro statelor care contribuie cu armament, iar totalul ţărilor europene în acest efort financiar este de 12 miliade euro din aproape 50 de miliarde. Cel mai mare ajutor a venit tot din SUA, cu peste 30 de miliarde de dolari.

Dar de departe cea mai mare problemă de securitate a UE este chiar lipsa coerenţei statelor membre. În timp ce ţări precum Polonia şi statele baltice fac presiuni pentru transferul de echipamente, Franţa, Germania, Italia şi Spania au furnizat Ucrainei arme mult sub nivelul lor militar, în timp ce alte ţări, precum Ungaria s-au opus pe faţă atât transferului de arme, cât mai ales sancţiunilor economice.

Obiectivul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a transforma Uniunea Europeană într-o mare putere militară s-a dovedit un eşec.

Conducerea americană „a avut prea mult succes, lăsându-i pe europeni fără niciun stimulent pentru a-şi dezvolta conducerea pe cont propriu”, a declarat Liana Fix, analist german în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe de la Washington.

„Percepţia este că nu există un lider real în Uniunea Europeană, iar SUA fac parenting cu Bruxelles-ul”, a spus ea. „Aceasta este o problemă care se poate întoarce împotriva SUA”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.