NYT: Europa a ratat construirea propriei apărări, se bazează în continuare pe SUA

06 Feb. 2023, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Feb. 2023, 17:18 // Actual //  bani.md

Europa a ratat construirea unui sistem de apărare eficient împotriva unui agresor, cum ar fi Rusia, şi se bazează în continuare pe Statele Unite, arată o analiză a New York Times, citat de mediafax.ro.

În ciuda aşteptărilor că invazia Rusiei în Ucraina ar forţa Europa să-şi consolideze puterea militară, aceasta a consolidat în schimb dependenţa faţă de conducerea, serviciile de informaţii şi puterea SUA, consideră publicaţia NYT.

Invazia Rusiei în Ucraina este cea mai mare provocare de securitate pentru Europa, de la terminarea Războiului Rece. Pentru prima dată după 1990, ţările puternice ale Europei sunt ameninţate de Vladimir Putin cu bombardamente şi chiar anihilarea. În aceste condiţii, puterea de apărare a UE nu a crescut, ci a devenit şi mai dependentă de Statele Unite, consideră publicaţia americană.

De altfel iniţiativa a aparţinut clar americanilor, dinainte de invazie. În timp ce Washingtonul avertiza că Putin se pregăteşte de război şi de invazie, ţările puternice ale Europei, precum Germania, Franţa şi Italia, îi luau apărarea şi consolidau relaţiile economice cu Rusia. Imediat după declanşarea războiului, tot Statele Unite au organizat ajutorul aliat în formatul Ramstein, unde peste 50 de ţări se adună pentru a coordona efortul de ajutor militar acordat Ucrainei.

Şi când vine vorba de bani, Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 3,6 miliarde de euro statelor care contribuie cu armament, iar totalul ţărilor europene în acest efort financiar este de 12 miliade euro din aproape 50 de miliarde. Cel mai mare ajutor a venit tot din SUA, cu peste 30 de miliarde de dolari.

Dar de departe cea mai mare problemă de securitate a UE este chiar lipsa coerenţei statelor membre. În timp ce ţări precum Polonia şi statele baltice fac presiuni pentru transferul de echipamente, Franţa, Germania, Italia şi Spania au furnizat Ucrainei arme mult sub nivelul lor militar, în timp ce alte ţări, precum Ungaria s-au opus pe faţă atât transferului de arme, cât mai ales sancţiunilor economice.

Obiectivul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a transforma Uniunea Europeană într-o mare putere militară s-a dovedit un eşec.

Conducerea americană „a avut prea mult succes, lăsându-i pe europeni fără niciun stimulent pentru a-şi dezvolta conducerea pe cont propriu”, a declarat Liana Fix, analist german în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe de la Washington.

„Percepţia este că nu există un lider real în Uniunea Europeană, iar SUA fac parenting cu Bruxelles-ul”, a spus ea. „Aceasta este o problemă care se poate întoarce împotriva SUA”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!