O companie din Elveția vrea să creeze o fabrică de prelucrare a legumelor și fructelor la Ștefan-Vodă

O compania din Elveția investește 1,5 milioane de euro în construcția unei fabrici de prelucrare a legumelor și fructelor în raionul Ștefan Vodă. Este vorba de Schoeni, care va activa ca rezindent al Zonei Economice Libere Bălți (subzona Ștefan Vodă). Întregul volum al producției fabricate este planifcat să fie exportat în Elveția și țările Uniunii Europene, scrie agricol.md.

Întreprinderea este planificat să aibă o suprafață de 2000 de metri pătrați. La prima etapă, vor fi create 30 de locuri de muncă, cu un salariu mediu de circa 12.000 de lei. Planul de afaceri presupune ca, în primul an de activitate, volumul producției să atingă 18 milioane de lei.

În perspectivă mai îndelungată, investitorii planificată extinderea capacităților și a suprafețelor de producere până la 10.000 de metri pătrați.

Întreprinderea va începe prelucrarea legumelor (varză, sfeclă, morcovi, cartofi, ceapă), a pomușoarelor (zmeură,căpșune) și a fructelor (mere, pere). Vor fi produse atât semifabricate congelate, cât și producție finită. În special, din pomușoare și fructe compania va face, în baza rețetelor Schoeni Food, piure, care sunt solicitate de către consumatorii din Elveția și din țările Uniunii Europene. Inaugurarea fabricii este planificată pentru începutul următorului sezon agricol, în mai-iunie 2022. În prezent, în subzona ZEL Bălți, din Ștefan Vodă, au loc lucrări de creare a rețelelor inginerești, se pregătește platforma pentru construcția acesteia.

Schoeni este un holding elvețian, cu peste 1.000 de angajați în Elveția, Italia și Slovacia. Schoeni Food și-a început activitatea în 1920, în Elveția, cu producerea verzei murate în cantități industriale. Compania este pionier în domeniul producției organice și își extinde permanent gama de produse. În 2020, compania a lansat o nouă serie de produse, dedicate aniversării sale de un secol.

Din 1969, compania a început să dezvolte afacerea de transport și logistică Schoeni Transport AG. Aceasta a devenit cel mai mare operator de pe piețele din Elveția și Italia, cu un parc auto de mii de vehicole pentru transportarea oricăror tipuri de încărcături – de la lemn și până la frigidere, cu centre logistice mari și hub-uri.

#investestii #fabrica #prelucrarea legumelor și fructelor #companie straina #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.