O companie din Moldova inclusă în topul „The Next 100 Global Awards 2021" la categoria „P2P". Este un start-up fintech

Revista Global Banking and Finance a realizat un top 100 al celor mai interesante, inovatoare și promițătoare companii din întreaga lume. În acest top prestigios este și un star-tup fintech din Republica Moldova. E vorba de Fagura.com, care a primit premiul “The Next 100 Global Awards 2021” la categoria “P2P”, care poziționează onorabil brandul în regiune, dar și la nivel internațional.

Fagura este unica companie din lista premianților Next 100 pentru categoria P2P (peer to peer) și singurul proiect din Republica Moldova în această categorie.

La această categorie sun nominalizate companiile de top care, prin strategie, realizări, dăruire și leadership, demonstrează realizări remarcabile și se angajează să livreze produsele de care au nevoie clienții și rezultatele pe care clienții le doresc, acționând ca un catalizator pentru industrie.

„Suntem onorați să ne regăsim în acest clasament. Tehnologia pe care o dezvoltăm e principalul nostru factor de diferențiere față de jucătorii financiari tradiționali, iar valorile noastre ne apropie de clienți. Ne dorim să dezvoltăm un Community Digital Bank, unde comunitatea Fagura de investitori și împrumutați să poată obține beneficii financiare, ajutând alte persoane. Așteptăm ca autoritățile să aprobe cât mai curând legislația pentru crowdfunding și ne bucurăm că la Fagura suntem deschizători de drumuri în domeniul crowdlending în Republica Moldova și în regiune”, a menționat Tudor Darie, CEO Fagura.com.

Fagura.com este prima platformă de P2P lending (investiții alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia și lansată în Republica Moldova, cu un scoring automatizat ce permite luarea deciziilor în mai puțin de 1 secundă. Compania are deja cca 30 000 de conturi de utilizator create în platformă, peste 560 de investitori activi care au generat finanțare în valoare de peste 900 de mii de euro pentru alte 900 de persoane.

Fagura.com a fost lansat în ianuarie 2019, devenind un proiect premiat în domeniul Fintech la mai multe evenimente din R. Moldova și România: Brandul anului în FinTech, 2020 (Moldova), Startup-ul cu cel mai mare impact, 2020 (Moldova), Top 3 best FinTechs, 2019 (România).

#fagura.com #FinTech #start-up #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.