O conferinţă internaţională a donatorilor pentru Republica Moldova va fi organizată de Germania, Franţa şi România

O conferinţă internaţională a donatorilor pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă afluxului de refugiaţi ucraineni se va desfăşura pe 5 aprilie la Berlin, fiind organizată de Germania, Franţa şi România.

„Va avea loc o Conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova, pe 5 aprilie, la Berlin. Republica Moldova este cea mai mică ţară învecinată cu Uniunea Europeană pe care trebuie să o ajutăm acum”, a declarat luni seară Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului UE.

Conferinţa internaţională se va axa pe evaluarea situaţiei financiare a Republicii Moldova şi pe asistenţa necesară în contextul venirii refugiaţilor din Ucraina. „Trebuie să creăm condiţiile logistice necesare distribuirii refugiaţilor atât în Europa, cât şi dincolo de Atlantic. Colegii europeni au propus crearea de centre umanitare pentru distribuirea refugiaţilor”, a precizat Annalena Baerbock, citată de publicaţia Bild.

Conform cotidianului Le Figaro, Conferinţa internaţională a donatorilor pentru Republica Moldova este organizată de Germania, Franţa şi România. La reuniunea Consiliului Uniunii Europene desfăşurată luni la Bruxelles a fost invitat şi ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu.

#refugiati #ajutor #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.