O conferinţă internaţională a donatorilor pentru Republica Moldova va fi organizată de Germania, Franţa şi România

O conferinţă internaţională a donatorilor pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă afluxului de refugiaţi ucraineni se va desfăşura pe 5 aprilie la Berlin, fiind organizată de Germania, Franţa şi România.

„Va avea loc o Conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova, pe 5 aprilie, la Berlin. Republica Moldova este cea mai mică ţară învecinată cu Uniunea Europeană pe care trebuie să o ajutăm acum”, a declarat luni seară Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului UE.

Conferinţa internaţională se va axa pe evaluarea situaţiei financiare a Republicii Moldova şi pe asistenţa necesară în contextul venirii refugiaţilor din Ucraina. „Trebuie să creăm condiţiile logistice necesare distribuirii refugiaţilor atât în Europa, cât şi dincolo de Atlantic. Colegii europeni au propus crearea de centre umanitare pentru distribuirea refugiaţilor”, a precizat Annalena Baerbock, citată de publicaţia Bild.

Conform cotidianului Le Figaro, Conferinţa internaţională a donatorilor pentru Republica Moldova este organizată de Germania, Franţa şi România. La reuniunea Consiliului Uniunii Europene desfăşurată luni la Bruxelles a fost invitat şi ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu.

#refugiati #ajutor #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.