„O dovadă de slăbiciune din partea lui Putin”, Macron îngrijorat. Reacţiile după bombardamentele ruseşti în Ucraina

NATO condamnă “atacurile oribile şi oarbe”. NATO va susţine poporul ucrainean “atâta vreme cât va fi nevoie”, a afirmat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, condamnând loviturille ruseşti contra infrastructurilor civile din Ucraina.

„Am stat de vorbă cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba şi am condamnat atacurile oribile şi oarbe ale Rusiei contra infrastructurilor civile din Ucraina. NATO va continua să susţină curajosul popor ucrainean să lupte contra argesiunii Kremlinului atâta timp cât va fi necesar”, a scris el pe Twitter.

O slăbiciune a lui Putin?

Ministrul afacerilor externe britanic, James Cleverly, a apreciat luni drept „inacceptabile” bombardamentele ruseşti asupra mai multor oraşe din Ucraina, văzând în ele un semn de „slăbiciune” a preşedintelui Vladimir Putin.

„E o dovadă de slăbiciune a lui Putin, nu de forţă”, a reacţionat pe Twitter James Cleverly, adăugând că a vorbit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a-l asigura de „sprijinul moral şi concret” al Regatului Unit.

Macron, extrem de îngrijorat

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de lovituri ruseşti de luni asupra Ucrainei şi a promis să sporească ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, într-o convorbire telefonică de urgenţă cu omologul lui, Volodimir Zelenski.

„El şi-a reafirmat sprijinul deplin şi total alături de preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a-şi spori sprijinul pentru Ucraina ca răspuns la nevoile formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar”, a arătat Palatul Elysée.

Şeful statului „rămâne în contact strâns” cu omologul ucrainean, ca şi cu „partenerii europeni şi din G7”, a mai subliniat preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron a confirmat vineri că Franţa intenţionează să trimită şase tunuri Caesar suplimentare Ucrainei în afară de cele 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, bijuterie a artileriei franceze, au o bătaie de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi urmează să fie scoase dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt pe cale de a fi finalizate cu Copenhaga, a precizat el.

În afara celor 18 Caesar, Franţa a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (în partea din faţă) (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm

Ea studiază de asemenea posibilitatea de a livra Kievului vehicule blindate Bastion.

#Macron #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.