„O dovadă de slăbiciune din partea lui Putin”, Macron îngrijorat. Reacţiile după bombardamentele ruseşti în Ucraina

NATO condamnă „atacurile oribile şi oarbe”. NATO va susţine poporul ucrainean „atâta vreme cât va fi nevoie”, a afirmat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, condamnând loviturille ruseşti contra infrastructurilor civile din Ucraina.

„Am stat de vorbă cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba şi am condamnat atacurile oribile şi oarbe ale Rusiei contra infrastructurilor civile din Ucraina. NATO va continua să susţină curajosul popor ucrainean să lupte contra argesiunii Kremlinului atâta timp cât va fi necesar”, a scris el pe Twitter.

O slăbiciune a lui Putin?

Ministrul afacerilor externe britanic, James Cleverly, a apreciat luni drept „inacceptabile” bombardamentele ruseşti asupra mai multor oraşe din Ucraina, văzând în ele un semn de „slăbiciune” a preşedintelui Vladimir Putin.

„E o dovadă de slăbiciune a lui Putin, nu de forţă”, a reacţionat pe Twitter James Cleverly, adăugând că a vorbit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a-l asigura de „sprijinul moral şi concret” al Regatului Unit.

Macron, extrem de îngrijorat

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de lovituri ruseşti de luni asupra Ucrainei şi a promis să sporească ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, într-o convorbire telefonică de urgenţă cu omologul lui, Volodimir Zelenski.

„El şi-a reafirmat sprijinul deplin şi total alături de preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a-şi spori sprijinul pentru Ucraina ca răspuns la nevoile formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar”, a arătat Palatul Elysée.

Şeful statului „rămâne în contact strâns” cu omologul ucrainean, ca şi cu „partenerii europeni şi din G7”, a mai subliniat preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron a confirmat vineri că Franţa intenţionează să trimită şase tunuri Caesar suplimentare Ucrainei în afară de cele 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, bijuterie a artileriei franceze, au o bătaie de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi urmează să fie scoase dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt pe cale de a fi finalizate cu Copenhaga, a precizat el.

În afara celor 18 Caesar, Franţa a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (în partea din faţă) (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm

Ea studiază de asemenea posibilitatea de a livra Kievului vehicule blindate Bastion.

#Macron #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.