„O dovadă de slăbiciune din partea lui Putin”, Macron îngrijorat. Reacţiile după bombardamentele ruseşti în Ucraina

NATO condamnă “atacurile oribile şi oarbe”. NATO va susţine poporul ucrainean “atâta vreme cât va fi nevoie”, a afirmat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, condamnând loviturille ruseşti contra infrastructurilor civile din Ucraina.

„Am stat de vorbă cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba şi am condamnat atacurile oribile şi oarbe ale Rusiei contra infrastructurilor civile din Ucraina. NATO va continua să susţină curajosul popor ucrainean să lupte contra argesiunii Kremlinului atâta timp cât va fi necesar”, a scris el pe Twitter.

O slăbiciune a lui Putin?

Ministrul afacerilor externe britanic, James Cleverly, a apreciat luni drept „inacceptabile” bombardamentele ruseşti asupra mai multor oraşe din Ucraina, văzând în ele un semn de „slăbiciune” a preşedintelui Vladimir Putin.

„E o dovadă de slăbiciune a lui Putin, nu de forţă”, a reacţionat pe Twitter James Cleverly, adăugând că a vorbit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a-l asigura de „sprijinul moral şi concret” al Regatului Unit.

Macron, extrem de îngrijorat

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de lovituri ruseşti de luni asupra Ucrainei şi a promis să sporească ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, într-o convorbire telefonică de urgenţă cu omologul lui, Volodimir Zelenski.

„El şi-a reafirmat sprijinul deplin şi total alături de preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a-şi spori sprijinul pentru Ucraina ca răspuns la nevoile formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar”, a arătat Palatul Elysée.

Şeful statului „rămâne în contact strâns” cu omologul ucrainean, ca şi cu „partenerii europeni şi din G7”, a mai subliniat preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron a confirmat vineri că Franţa intenţionează să trimită şase tunuri Caesar suplimentare Ucrainei în afară de cele 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, bijuterie a artileriei franceze, au o bătaie de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi urmează să fie scoase dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt pe cale de a fi finalizate cu Copenhaga, a precizat el.

În afara celor 18 Caesar, Franţa a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (în partea din faţă) (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm

Ea studiază de asemenea posibilitatea de a livra Kievului vehicule blindate Bastion.

#Macron #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.