„O dovadă de slăbiciune din partea lui Putin”, Macron îngrijorat. Reacţiile după bombardamentele ruseşti în Ucraina

NATO condamnă “atacurile oribile şi oarbe”. NATO va susţine poporul ucrainean “atâta vreme cât va fi nevoie”, a afirmat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, condamnând loviturille ruseşti contra infrastructurilor civile din Ucraina.

„Am stat de vorbă cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba şi am condamnat atacurile oribile şi oarbe ale Rusiei contra infrastructurilor civile din Ucraina. NATO va continua să susţină curajosul popor ucrainean să lupte contra argesiunii Kremlinului atâta timp cât va fi necesar”, a scris el pe Twitter.

O slăbiciune a lui Putin?

Ministrul afacerilor externe britanic, James Cleverly, a apreciat luni drept „inacceptabile” bombardamentele ruseşti asupra mai multor oraşe din Ucraina, văzând în ele un semn de „slăbiciune” a preşedintelui Vladimir Putin.

„E o dovadă de slăbiciune a lui Putin, nu de forţă”, a reacţionat pe Twitter James Cleverly, adăugând că a vorbit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a-l asigura de „sprijinul moral şi concret” al Regatului Unit.

Macron, extrem de îngrijorat

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de lovituri ruseşti de luni asupra Ucrainei şi a promis să sporească ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, într-o convorbire telefonică de urgenţă cu omologul lui, Volodimir Zelenski.

„El şi-a reafirmat sprijinul deplin şi total alături de preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a-şi spori sprijinul pentru Ucraina ca răspuns la nevoile formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar”, a arătat Palatul Elysée.

Şeful statului „rămâne în contact strâns” cu omologul ucrainean, ca şi cu „partenerii europeni şi din G7”, a mai subliniat preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron a confirmat vineri că Franţa intenţionează să trimită şase tunuri Caesar suplimentare Ucrainei în afară de cele 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, bijuterie a artileriei franceze, au o bătaie de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi urmează să fie scoase dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt pe cale de a fi finalizate cu Copenhaga, a precizat el.

În afara celor 18 Caesar, Franţa a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (în partea din faţă) (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm

Ea studiază de asemenea posibilitatea de a livra Kievului vehicule blindate Bastion.

#Macron #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazprom a raportat un profit net de 134,2 miliarde de ruble (1,34 miliarde de euro) în trimestrul III al anului 2025, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de aproape 53 de miliarde de ruble (0,53 miliarde de euro), potrivit raportului companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul atribuibil acționarilor se ridică la 1,17 trilioane de ruble (11,7 miliarde de euro), însă cifra este sub așteptările analiștilor consultați de Interfax, care anticipau un rezultat de circa 200 de miliarde de ruble doar pentru trimestrul III.

Veniturile Gazprom în trimestrul III au totalizat 2,175 trilioane de ruble, în scădere cu 9,8% față de anul precedent, însă peste nivelul prognozat de specialiști (2,164 trilioane de ruble).

Pe segmente: veniturile din gaz au scăzut cu 15,4%, până la 1,14 trilioane de ruble, iar veniturile din petrol au coborât cu 10,5%, la 1,01 trilioane de ruble. În total, pentru primele nouă luni ale anului 2025, cifra de afaceri a grupului a scăzut cu 4,5%, până la 7,17 trilioane de ruble. Profitul înainte de impozitare în trimestrul III a coborât cu aproape 20%, ajungând la 230,3 miliarde de ruble.

În primul semestru al anului, Gazprom raportase un profit net IFRS de 983,1 miliarde de ruble, cu 6% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, o evoluție pusă pe seama aprecierii rublei și a scăderii prețurilor la petrol.

Acțiunile Gazprom au crescut cu 1,85% pe bursa de la Moscova, atingând un vârf de 126,35 ruble, înainte ca avansul să se tempereze la 1,5%.

Analiștii avertizează însă că dividendele vor rămâne sub semnul întrebării în următorii ani, în contextul: creșterii programelor de investiții, scăderii prețurilor internaționale la gaz,
planului UE de a elimina importurile de gaz rusesc prin conducte până la sfârșitul lui 2027.

Gazprom nu a mai plătit dividende din 2022, când acționarii au primit 51,03 ruble pe acțiune, cu o randament de aproximativ 26%.