O nouă criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur la nivel global. Guvernele lumii nu au nicio soluţie momentan

19 Oct. 2024, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2024, 07:43 // Actual //  Ursu Victor

Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

„În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

„În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

„Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Oct. 2024, 07:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2024, 07:35 // Actual //  Ursu Victor

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Timp de șase luni, 41 de întreprinderi germane au participat la un program derulat de societatea Intraprenör pentru a reduce timpul de lucru și chiar pentru a introduce săptămâna de patru zile, o revendicare de lungă durată a sindicatelor din țară. Proiectul a fost coordonat, de asemenea, de Universitatea din Münster și de inițiativa internațională „4 Day-Week Global”, care a fost exportată în opt țări, printre care Marea Britanie, Australia și Portugalia.

Principala concluzie a studiului german este că, la o durată de lucru săptămânal neschimbată, săptămâna de patru zile îmbunătățește „semnificativ” sănătatea mentală și fizică a angajaților. Aceasta a fost monitorizată timp de șase luni prin intermediul unui ceas conectat, prelevări capilare și al autoevaluării.

„Acest lucru contrastează cu ideea că a avea același volum de muncă de realizat în mai puțin timp ar putea duce la o creștere a stresului resimțit” de angajat, se arată în studiu.

Productivitatea, în discuție

În medie, participanții au resimțit mai puțin stres în timpul săptămânii – 178 de minute față de 191 înainte de începerea experimentului. De asemenea, ei au făcut mai multe exerciții fizice și au dormit în medie cu 38 de minute mai mult în fiecare săptămână. Aceste „efecte pozitive” asupra sănătății sunt susceptibile de a „reduce absenteismul pe termen lung”, potrivit cercetătorilor.

Respondenții se consideră ușor mai productivi, fără ca, în același timp, volumul lor de muncă să se modifice. Cu toate acestea, studiul rămâne prudent în ceea ce privește chestiunea productivității și semnalează alte limitări. De exemplu, nu există nicio dovadă că săptămâna de patru zile crește profiturile companiei, reduce concediile medicale sau amprenta de carbon.

Pe de altă parte, 39% dintre companii au decis să aplice săptămâna de patru zile după studiu, iar 34% vor continua experimentul. În eșantionul studiului, mai mult de jumătate dintre companii au între 10 și 50 de angajați, în sectorul serviciilor, al producției sau al construcțiilor.

De la criza Covid, săptămâna de patru zile a fost un subiect de dezbatere regulat în Germania. Aceasta s-a aflat în centrul revendicărilor sindicatului mecanicilor de tren GDL în timpul unui conflict cu Deutsche Bahn în martie anul trecut. Același lucru este valabil și pentru industria siderurgică, dar, în decembrie, conducerea și sindicatele au convenit asupra unei reduceri „colective” a timpului de lucru de la 35 la 32 de ore, cu compensare salarială parțială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău