O nouă criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur la nivel global. Guvernele lumii nu au nicio soluţie momentan

19 Oct. 2024, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2024, 07:43 // Actual //  Ursu Victor

Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

„În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

„În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

„Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!