O nouă lovitură pentru Jeff Bezos! Blue Origin a pierdut procesul cu NASA cu privire la SpaceX, compania lui Elon Musk

O nouă lovitură pentru miliardarul Jeff Bezos. Judecătorul federal Richard Hertling a dat câştig de cauză pârâtei în procesul intentat NASA de Blue Origin în luna august.

Într-un comunicat de presă, NASA a anunţat că, în acest context, activităţile cu SpaceX se vor relua ”cât mai curând posibil”, odată ce hotărârea a fost emisă.

„Vor exista oportunităţi viitoare pentru companii de a colabora cu NASA pentru a stabili o prezenţă umană pe termen lung pe Lună în cadrul programului Artemis al agenţiei”, a adăugat agenţia.

Un purtător de cuvânt al Blue Origin a afirmat într-un comunicat pentru CNBC că procesul companiei ”a evidenţiat problemele importante de siguranţă ale procesului de achiziţie a sistemului de aterizare umană care trebuie încă rezolvate”.

„Readucerea astronauţilor în siguranţă pe Lună prin modelul de parteneriat public-privat al NASA necesită un proces de achiziţii fără prejudecăţi, alături de o politică solidă şi promovarea concurenţei.

Blue Origin rămâne profund dedicată succesului programului Artemis”, a spus compania.

SpaceX nu a răspuns unei solicitări de comentarii asupra deciziei. Musk, într-un tweet care a răspuns articolului CNBC despre hotărârea instanţei, a postat o fotografie din filmul din 2012 ”Dredd”.

În aprilie, NASA a acordat SpaceX unicul contract pentru programul Human Landing System al agenţiei, în cadrul unui proces competitiv.

În valoare de 2,9 miliarde de dolari, contractul atribuit SpaceX prevede utilizarea rachetei Starship pentru a transporta astronauţi pe Lună pentru viitoarele misiuni Artemis ale NASA.

SpaceX concura cu Blue Origin şi Dynetics pentru ceea ce se aştepta să fie două contracte, înainte ca NASA să acorde doar un singur contract din cauza unei alocări mai mici decât se aştepta pentru program din partea Congresului.

Blue Origin a protestat rapid împotriva deciziei la Biroul de responsabilitate guvernamentală din SUA, dar GAO la sfârşitul lunii iulie a respins apelul companiei, ceea ce a determinat compania spaţială a lui Bezos să-şi intensifice acţiunile în justiţie.

Bezos este, de asemenea, fondatorul gigantului de comerţ electronic Amazon.

#Blue Origin #NASA #SpaceX #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.