O nouă lovitură pentru Putin. Rusia a intrat oficial în recesiune, în urma sancțiunilor impuse de Occident

PIB-ul Rusiei a scăzut cu 4% în trimestrul al treilea, marcând al doilea trimestru consecutiv de contracţie economică şi dând o lovitură masivă preşedintelui Vladimir Putin şi capacităţii sale de a finanţa operaţiunea sa militară în Ucraina, transmite Daily Express.

Agenţia federală de statistică de la Moscova, Rosstat, a anunțat că Rusia a intrat în recesiune.

În trimestrul al doilea, când sacţiunile occidentale au început să îşi facă efectul, economia rusă s-a contractat cu 4,1%.
Economia Rusiei a suferit o scădere masivă a comerţului după ce puterile pro-Ucraina au adoptat sancţiuni radicale şi devastatoare în urma invadării Ucrainei.

De asemenea, a primit o lovitură după ce sute de mii de ruşi – mulţi despre care se crede că sunt muncitori cu înaltă calificare – au fugit din ţară după ce Vladimir Putin a anunţat o mobilizare parţială, ca răspuns la pierderile grele din Ucraina.

Două trimestre succesive de creştere economică negativă constituie o recesiune, conform definiţiei oficiale.

Liam Perch, analist senior de pieţe la Capital Economics, a comentat: ”Există puţine semne în ultimele date lunare că va avea loc o redresare susţinută şi credem că scăderea s-ar putea agrava în T4 şi T1, odată cu mobilizarea recentă a rezerviştilor şi intrarea în vigoare a empargoului petrolului impus de UE”.

Au existat, totuşi, câţiva factori care au putut ”atenua” impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei ruse. Rusia a reuşit să continue să exporte combustibili fosili în Asia – totuşi nu la cantităţi şi preţuri atât de mari pe care obişnuia să facă în comerţul cu Europa.

Rusia a continuat să exporte petrol către UE, în ciuda faptului că a întrerupt furnizarea de gaze naturale către bloc în septembrie.
Având în vedere că mai mulţi producători masivi de combustibili fosili susţinuţi de stat sunt esenţiali pentru economia rusă, Putin a fost considerat pe scară largă ca fiind capabil să finanţeze invazia sa în Ucraina prin venituri din petrol şi gaze.

Economiştii au spus că exporturile în China, Belarus şi Turcia au crescut brusc în trimestrul al treilea al anului, iar sectorul bancar al Rusiei a reuşit să se stabilizeze.

Cu toate acestea, Perch a spus că perspectivele ”rămân în continuare sumbre”.
El a adăugat: „Cele mai recente date pentru septembrie arată că activitatea se stabilizează mai degrabă decât se reface. Mobilizarea rezerviştilor în septembrie poate provoca o scădere bruscă a cererii în T4. Şi embargoul UE asupra importurilor de ţiţei şi produse petroliere din Rusia va afecta industria şi exporturile anul viitor. Credem că nu va fi cel puţin până la jumătatea anului 2023 înainte ca economia să se angajeze într-o redresare susţinută”.

Înainte ca efectele sancţiunilor să fie simţite pe deplin, economia Rusiei a crescut cu 3,5% faţă de anul anterior, în primul trimestru din 2022.

Ministerul Economiei din Rusia estimează că PIB-ul va scădea cu 2,9% în acest an, în timp ce Banca Centrală se aşteaptă la o scădere de 3-3,5%, înainte de revenirea la creştere în a doua jumătate a anului 2023.

Cu toate acestea, există scepticism cu privire la starea adevărată a problemelor economice ale lui Putin, Kremlinul fiind predispus să ascundă potenţialii paşi greşiţi şi slăbiciunile.

#sanctiuni #recesiune #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.