O nouă lovitură pentru Rusia. Producătorul chinez de drone DJI opreşte vânzările în Federaţie

Producătorul chinez de drone DJI Technology a anunţat că va suspenda temporar vânzările în Rusia şi Ucraina pentru a se asigura că produsele sale nu sunt folosite în luptă, informează Reuters.

Compania devine astfel prima mare firmă din China care opreşte vânzările către Rusia de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, scrie ZF.

„DJI reevaluează la nivel intern cerinţele de conformitate în diverse jurisdicţii”, a precizat compania într-o declaraţie făcută marţi seara. „Până la revizuirea actuală, DJI va suspenda temporar toate activităţile comerciale în Rusia şi Ucraina”, a transmis compania.

Miercuri, un purtător de cuvânt al DJI a declarat pentru Reuters că suspendarea afacerilor în Rusia şi Ucraina a fost decisă „nu pentru a face o declaraţie despre vreo ţară, ci pentru a face o declaraţie despre principiile noastre”: „DJI detestă orice utilizare a dronelor noastre pentru a provoca daune, iar noi suspendăm temporar vânzările în aceste ţări pentru a ne ajuta să ne asigurăm că nimeni nu foloseşte dronele noastre în luptă”.

Oficiali şi cetăţeni ucraineni au acuzat DJI, cel mai mare producător mondial de drone industriale şi de consum, că a dezvăluit Rusiei date despre armata ucraineană.

Luna trecută, DJI a respins aceste acuzaţii ca fiind „complet false”.

#DJI #producator de drone #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.