O veste proastă pentru Moldova: Motorul economiei europene intră în recesiune pentru prima oară de la pandemia de COVID

Germania a intrat oficial în recesiune, pentru prima oară de la pandemia care a lovit lumea în urmă cu doi ani. Speranţele că locomotiva economică a Europei va putea evita încetinirea economică s-au stins, după ce războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la energia atât de necesară acesteia, scrie Bloomberg.

Economia s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni, după o scădere de 0,5% în trimestrul patru din 2022, a anunţat joi biroul de statistică. Potrivit estimărilor anterioare, economia trebuia să se confrunte cu o stagnare şi nu cu o contractare.

„Gospodăriile au început să cheltuie mai puţin pe alimente, pe îmbrăcăminte, pe încălţăminte sau mobilire. De asemenea s-au cumpărat mai puţine autoturisme, mai ales cele electrice, deoarece stimulentele au fost reduse”, concluzionează biroul de statistică.

Rezultatul este un eşec pentru Germania, care deşi a scăpat de cele mai subre scenarii care pluteau deasupra economiei pe fondul invaziei Rusiei, a ajuns totuşi în cele din urmă la recesiunea pe care cancelarul Olaf Scholz o excludea în ianuarie.

Slăbiciunea industriei îşi pune amprenta asupra perspectivelor de business. Un indicator al aşteptărilor realizat de institutul Ifo a scăzut în luna mai pentru prima dată în opt luni, în timp ce un sondaj realizat de grupul de lobby DIHK a indicat o creştere zero a PIB-ului pentru 2023.

Un raport al Bundesbank din această săptămână a oferit un oarecare optimism – sugerând că economia ar putea creşte “uşor” în acest trimestru, pe măsură ce stocurile mari de comenzi, o atenuare a blocajelor de aprovizionare şi costurile mai mici ale energiei susţin producătorii.

Dar cererea de bunuri se prăbuşeşte, deoarece consumatorii confruntaţi cu o inflaţie ridicată preferă să se răsfeţe cu petrecerea timpului liber şi călătoriile. Acest lucru face ca creşterea economică să fie din ce în ce mai inegală – o tendinţă despre care unii analişti spun că nu este sustenabilă.

Republica Federală Germania, se află timp de 5 ani printre cei mai mari importanţi parteneri comerciali externi ai Republica Moldova. Există câteva investiţii directe majore a companiilor germane în ţară, în special în industria automobilistică. Printre zece cei mai mari exportatori din Republica Moldova, trei sunt companii germane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.