O veste proastă pentru Moldova: Motorul economiei europene intră în recesiune pentru prima oară de la pandemia de COVID

Germania a intrat oficial în recesiune, pentru prima oară de la pandemia care a lovit lumea în urmă cu doi ani. Speranţele că locomotiva economică a Europei va putea evita încetinirea economică s-au stins, după ce războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la energia atât de necesară acesteia, scrie Bloomberg.

Economia s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni, după o scădere de 0,5% în trimestrul patru din 2022, a anunţat joi biroul de statistică. Potrivit estimărilor anterioare, economia trebuia să se confrunte cu o stagnare şi nu cu o contractare.

„Gospodăriile au început să cheltuie mai puţin pe alimente, pe îmbrăcăminte, pe încălţăminte sau mobilire. De asemenea s-au cumpărat mai puţine autoturisme, mai ales cele electrice, deoarece stimulentele au fost reduse”, concluzionează biroul de statistică.

Rezultatul este un eşec pentru Germania, care deşi a scăpat de cele mai subre scenarii care pluteau deasupra economiei pe fondul invaziei Rusiei, a ajuns totuşi în cele din urmă la recesiunea pe care cancelarul Olaf Scholz o excludea în ianuarie.

Slăbiciunea industriei îşi pune amprenta asupra perspectivelor de business. Un indicator al aşteptărilor realizat de institutul Ifo a scăzut în luna mai pentru prima dată în opt luni, în timp ce un sondaj realizat de grupul de lobby DIHK a indicat o creştere zero a PIB-ului pentru 2023.

Un raport al Bundesbank din această săptămână a oferit un oarecare optimism – sugerând că economia ar putea creşte „uşor” în acest trimestru, pe măsură ce stocurile mari de comenzi, o atenuare a blocajelor de aprovizionare şi costurile mai mici ale energiei susţin producătorii.

Dar cererea de bunuri se prăbuşeşte, deoarece consumatorii confruntaţi cu o inflaţie ridicată preferă să se răsfeţe cu petrecerea timpului liber şi călătoriile. Acest lucru face ca creşterea economică să fie din ce în ce mai inegală – o tendinţă despre care unii analişti spun că nu este sustenabilă.

Republica Federală Germania, se află timp de 5 ani printre cei mai mari importanţi parteneri comerciali externi ai Republica Moldova. Există câteva investiţii directe majore a companiilor germane în ţară, în special în industria automobilistică. Printre zece cei mai mari exportatori din Republica Moldova, trei sunt companii germane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.