Octavian Armașu: Moneda națională este nu doar un atribut al statului, dar joacă un rol foarte important în economie

Astăzi, 29 noiembrie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) organizează mai multe evenimente dedicate aniversării a 28-a de la introducerea leului moldovenesc.

Cu această ocazie guvernatorul BNM, Octavian Armașu subliniază că punerea în circulație, în urmă cu 28 de ani, a monedei naționale – leul moldovenesc – a devenit parte a istoriei noastre alături de alte atribute statale care ne determină ca țară suverană și independentă.

„Moneda națională este nu doar un atribut al statului, dar joacă un rol foarte important în economie. Sporirea calității monedei naționale și a nivelului de utilizare a plăților fără numerar reprezintă unul din obiectivele strategice ale BNM”, afirmă șeful băncii centrale.

În acest an, startul aniversării este dat de un eveniment festiv de lansare a unor monede comemorative și jubiliare, care se va desfășura la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina web a BNM și profilurile sale din rețelele de socializare (Facebook și Youtube).

Tot astăzi, la muzeul Băncii Naționale a Moldovei, între orele 13.00 și 17.00, va avea loc o expoziție, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria monedei naționale. Pentru a respecta normele sanitare, va fi permis accesul a câte 10 persoane în grup, care vor prezenta certificatul de vaccinare sau testul negativ Covid-19, cu excepția copiilor. Toți participanții vor purta mască de protecție. O vizită va dura 30 de minute.

Studenții de la Facultatea de jurnalism și științele comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova vor participa la un atelier de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”. Totodată, experții băncii centrale vor relata care sunt elementele de siguranță ale monedei naționale.

Amintim că, Leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993, iar timp de 28 de ani s-a modernizat în mod constant.

#leul moldovenesc #aniversare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.