BNM pune în circulație noi monede jubiliare și comemorative. Vor fi folosite ca mijloc de plată și în scop numismatic

29 Nov. 2021, 11:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
29 Nov. 2021, 11:37 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Începând cu 29 noiembrie 2021, Banca Națională a Moldovei pune în circulație patru monede jubiliare și comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic cu ocazia Zilei leului moldovenesc. Astfel, seriile „Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău„, „Personalități„, „Știință și inovare„, Cartea Roșie a Republicii Moldova” vor fi completate cu câte o monedă comemorativă.

Seria „Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău” este îmbogățită cu o monedă comemorativă dedicată împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri – poet, dramaturg, folclorist, om politic, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Moneda este confecționată din aur, are valoarea nominală de 100 lei și un tiraj de 150 unități.

O altă monedă comemorativă din argint, cu valoarea nominală de 50 lei, care va completa seria de monede „Personalități„, este consacrată aniversării a 150-a de la nașterea lui Nicolae Iorga – istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, om politic. Moneda este  emisă într-un tiraj de 250 unități.

Seria „Știință și inovare” este suplimentată cu o  nouă monedă jubiliară din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Eugen Coșeriu – lingvist român de notorietate universală, filosof al limbajului, scriitor, poet, critic de artă, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX. Moneda are valoarea nominală de 50 lei și este bătută într-un tiraj de 200 unități.

Concomitent, seria „Cartea Roșie a Republicii Moldova” este completată  cu o monedă din argint, cu valoarea nominală de 50 lei, care reprezintă „Popâlnicul nobil (Hepatica nobilis Mill)” – o specie de plantă ocrotită prin lege și inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Moneda are un tiraj de 300 unități.

Potrivit BNM, monedele jubiliare și comemorative, ambalate în capsule de metacrilat transparent și cutii de prezentare, sunt însoțite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română și engleză, semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Monedele jubiliare și comemorative, emise de Banca Națională, se comercializează prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.