Octavian Țîcu - Portret de candidat

Octavian Țîcu, susținut de Blocul „Împreună” care este format din Platforma „DA”, Liga Orașelor și Comunelor, dar și Partidul Schimbării, este un alt candidat înregistrat de Comisia Electorală Centrală pentru cursa prezidențială. Țîcu s-a născut la 21 august 1972, în satul Costuleni din raionul Ungheni. Este un istoric și boxer profesionist, este căsătorit și are un copil. Vorbește limba română, rusă și engleză.

Și-a făcut studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România, licența și doctoratul. S-a întors în Moldova, unde a început să predea la Universitatea de Stat din Moldova istoria și filosofia. Potrivit informațiilor prezentate de Țîcu, a fost profesor în șapte țări, printre care Austria și Statele Unite ale Americii. A fost profesor la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, dar și șef de catedră la Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale. În anul 2008, a activat și în calitate de membru al Consiliului de experţi în Programul Est-Est: Parteneriat Dincolo de Hotare, Fundaţia Soros Moldova. În același an, a fost expert în analiză politică la Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”. A fost director al Institutului de Istorie și Științe Politice din cadrul ULIM, din 2009 și până în 2010. Din 2011 și până în 2013 a deținut funcția de membru al Consiliului Național la Fundația Soros Moldova.

Octavian Țîcu a fost ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Filat. În anul 2015, el s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 a fost ales în funcția de consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”. Câteva luni mai târziu, Țîcu părăsește formațiunea, iar abia în 2018 se implică în fondarea Mișcării de Rezistență Națională și a Blocului Electoral „ACUM. În februarie 2019 devine deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele Blocului „ACUM”. A candidat și la alegerile locale din Chișinău în 2019, unde a obținut doar 5%. După scorul mic, a fost ales președinte al Partidului Unității Naționale și a candidat la alegerile prezidențiale din 2020, obținând 2% din voturi. Din decembrie 2021 s-a retras de la șefia PUN și din politica moldovenească, revenind la activitățile academice și de cercetare. Presa a scris că Țîcu, din octombrie 2023, este profesor la Universitatea din București, unde prezintă cursul universitar „Holocaust și Gulag în istoria Europei”.

Potrivit declarației de avere depusă la CEC, în 2023, Țîcu a ridicat puțin peste 36.000 de lei salariu de la Institutul de Istorie din cadrul USM, iar alte 75.000 de lei de la ULIM. Politicianul a mai obținu 37.757 de lei salariu de la Liga Bibliotecarilor, Editura Litera, Universitatea din București. În 2023, candidatul desemnat de Blocul „Împreună” a vândut un imobil pentru care a obținut 739.530 de lei. Țîcu are au autoturism de model Ford Focus, valoarea căruia depășește 200.000 de lei. Familia Țîcu deține două conturi bancare, unul în lei în Moldova, iar altul în euro în România. Este vorba de 51.000 de lei și 8.224 de euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.