Stabilitate la vârf: Mugur Isărescu rămâne guvernator al BNR în noua echipă de conducere

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat că instituția va fi condusă în curând de o generație mai tânără, în contextul propunerilor recente pentru noul consiliu de administrație. Într-o declarație făcută în fața comisiilor parlamentare, Isărescu a subliniat importanța continuității în conducerea politicii monetare și macroprudențiale, menționând că actualul Consiliu de administrație va rămâne valid până pe 10-11 octombrie.

„Este clar că asistăm la o tranziție a conducerii politicii monetare și macroprudențiale din România de la generația mai în vârstă spre generații mai tinere”, a declarat Isărescu, adăugând că procesul a început în 2019 și continuă cu noile propuneri. El a subliniat că, deși schimbările trebuie să fie treptate, este esențial ca BNR să păstreze o combinație între experiență și noi perspective.

Cu toate acestea, în cadrul audierilor, Isărescu a fost singurul dintre candidați care a primit întrebări din partea comisiilor, fiind chestionat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare din România, adopția monedei euro, inflația ridicată și politica fiscală a guvernului. Ceilalți candidați nu s-au prezentat cu CV-uri sau obiective, iar procedura de vot a fost rapidă.

Mugur Isărescu a obținut 28 de voturi pentru funcția de guvernator al BNR, cu 10 abțineri, în timp ce Leonardo Badea și Florin Georgescu au primit 26, respectiv 27 de voturi pentru funcțiile de prim-viceguvernator. Isărescu a subliniat că stabilitatea prețurilor este un bun public esențial, adăugând că BNR își propune să crească veniturile în mod sustenabil, fără a provoca inflație.

Referitor la intermedierea financiară, guvernatorul a explicat că aceasta se află sub 30% din cauza multinaționalelor care se împrumută din străinătate și a lipsei de capital din companiile românești. În plus, Isărescu a considerat că, în prezent, nu este fezabilă adoptarea monedei euro, având în vedere deficitul fiscal-bugetar existent.

“Dezechilibrul principal în România este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă în deficitul extern. Încercăm să reducem inflația fără a crea recesiune, ceea ce a fost o provocare în trecut și va continua să fie și în viitor”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #guvernator #BNR

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,4 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri, iar banii suplimentari vor fi utilizați pentru extinderea accesului la servicii medicale și acoperirea unor necesități suplimentare din sistem.

Cea mai mare parte a fondurilor, 157 de milioane de lei, va fi direcționată către serviciile medicale spitalicești. Banii vor permite creșterea numărului de cazuri acute tratate și finanțarea unor servicii precum operațiile pentru cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Finanțarea suplimentară va acoperi și serviciile de chirurgie de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, precum și servicii de reabilitare generală și specializată, inclusiv cardiologică, neurologică, ortopedică și pediatrică. Vor fi finanțate, de asemenea, ședințe de dializă și radioterapie.

Pentru extinderea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv în condiții de hospice, vor fi alocate alte 6 milioane de lei. Serviciile sunt destinate pacienților cu boli cronice aflați în stadii avansate.

Fondurile vor fi suplimentate și pentru serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară din Republica Moldova. Pentru asistența medicală primară sunt prevăzute 2,9 milioane de lei, iar pentru asistența medicală urgentă prespitalicească – 1,5 milioane de lei.

Majorarea veniturilor FAOAM este determinată în principal de încasările mai mari din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Acestea vor depăși cu 90,2 milioane de lei suma planificată inițial.

Creșterea este explicată prin numărul mai mare al persoanelor care au achitat prima în acest an. Peste 154 000 de persoane au făcut plata, cu aproximativ 9 000 mai multe decât numărul prognozat.

Alte 71,5 milioane de lei provin din donații voluntare din surse externe, încasări suplimentare din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației și plăți de la antreprenori independenți.

#asigurare medicala #sanatate #Guvern