Stabilitate la vârf: Mugur Isărescu rămâne guvernator al BNR în noua echipă de conducere

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat că instituția va fi condusă în curând de o generație mai tânără, în contextul propunerilor recente pentru noul consiliu de administrație. Într-o declarație făcută în fața comisiilor parlamentare, Isărescu a subliniat importanța continuității în conducerea politicii monetare și macroprudențiale, menționând că actualul Consiliu de administrație va rămâne valid până pe 10-11 octombrie.

„Este clar că asistăm la o tranziție a conducerii politicii monetare și macroprudențiale din România de la generația mai în vârstă spre generații mai tinere”, a declarat Isărescu, adăugând că procesul a început în 2019 și continuă cu noile propuneri. El a subliniat că, deși schimbările trebuie să fie treptate, este esențial ca BNR să păstreze o combinație între experiență și noi perspective.

Cu toate acestea, în cadrul audierilor, Isărescu a fost singurul dintre candidați care a primit întrebări din partea comisiilor, fiind chestionat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare din România, adopția monedei euro, inflația ridicată și politica fiscală a guvernului. Ceilalți candidați nu s-au prezentat cu CV-uri sau obiective, iar procedura de vot a fost rapidă.

Mugur Isărescu a obținut 28 de voturi pentru funcția de guvernator al BNR, cu 10 abțineri, în timp ce Leonardo Badea și Florin Georgescu au primit 26, respectiv 27 de voturi pentru funcțiile de prim-viceguvernator. Isărescu a subliniat că stabilitatea prețurilor este un bun public esențial, adăugând că BNR își propune să crească veniturile în mod sustenabil, fără a provoca inflație.

Referitor la intermedierea financiară, guvernatorul a explicat că aceasta se află sub 30% din cauza multinaționalelor care se împrumută din străinătate și a lipsei de capital din companiile românești. În plus, Isărescu a considerat că, în prezent, nu este fezabilă adoptarea monedei euro, având în vedere deficitul fiscal-bugetar existent.

“Dezechilibrul principal în România este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă în deficitul extern. Încercăm să reducem inflația fără a crea recesiune, ceea ce a fost o provocare în trecut și va continua să fie și în viitor”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #guvernator #BNR

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mașina de propagandă de stat din Rusia, care funcționează la o capacitate fără precedent de la vremurile sovietice, devine tot mai costisitoare pentru contribuabilii ruși.

Conform proiectului de buget pentru 2025, guvernul a planificat să majoreze finanțarea canalelor de televiziune de stat, a mass-mediei și a proiectelor de propagandă pe internet la un nou record istoric – 137,2 miliarde de ruble (aproximativ 1,33 miliarde de euro). Această cifră reiese din nota explicativă atașată proiectului de lege privind bugetul, publicată în baza Dumei de Stat.

Comparativ cu anul curent, cheltuielile pentru secțiunea „mass-media” vor crește cu 15,9 miliarde de ruble (aproximativ 154 milioane de euro), adică cu 13%, depășind bugetele anuale ale unor regiuni medii din Rusia, precum regiunea Kaliningrad (135 miliarde de ruble), Perm (110 miliarde de ruble) și Tambov (75 miliarde de ruble).

În medie, propaganda de stat va costa bugetul 11,4 miliarde de ruble pe lună (aproximativ 111 milioane de euro) sau 2,6 miliarde de ruble pe săptămână (aproximativ 25 milioane de euro). Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor rămâne canalele de televiziune de stat.

„Primul canal” va primi o subvenție de 6 miliarde de ruble (aproximativ 58 milioane de euro) pentru „umplerea grilei de programe”. Alte 18,6 miliarde de ruble (aproximativ 181 milioane de euro) sunt alocate în buget pentru „Primul canal”, NTV, VGTRK, Televiziunea Publică a Rusiei și canalul „Carusel” pentru difuzarea în localitățile mici (cu populații sub 100.000 de locuitori). Aceste cheltuieli vor crește cu 1 miliard de ruble (aproximativ 9,7 milioane de euro) comparativ cu anul curent.

Guvernul va majora finanțarea agenției MIA „Rusia Azi” cu 17%, până la 10,9 miliarde de ruble (aproximativ 106 milioane de euro). Cheltuielile pentru agenția TASS vor crește cu 26%, până la 4,8 miliarde de ruble (aproximativ 46 milioane de euro).

În plus, agențiile „Regnum” și „Komsomolskaia Pravda”, care nu au primit finanțare de stat în acest an, vor fi incluse în buget: prima va primi o subvenție de 152 milioane de ruble (aproximativ 1,48 milioane de euro), iar a doua 438,7 milioane de ruble (aproximativ 4,27 milioane de euro).