Ofertă de 7,5 miliarde de dolari pentru Lamborghini. Purtător de cuvânt: Lamborghini nu este de vânzare

Grupul auto german VW Group a primit o ofertă de 7,5 miliarde de euro pentru marca de automobile sport Automobili Lamborghini de la consorţiul anglo-suedez Quantum Group AG, susţine publicaţia de specialitate Autocar.

Potrivit Autocar, oferta ar fi fost înaintată într-o scrisoare de intenţie trimisă la începutul acestei luni către Volkswagen Group, în care sunt precizaţi termenii privind preluarea Automobili Lamborghini de către Quantum Group AG. Oferta non-angajantă făcută de Quantum Group AG este primul pas înaintea de debutul discuţiilor cu Volkswagen Group şi derularea operaţiunilor de due diligence, scrie Agerpres.

Automobili Lamborghini este controlat de divizia Audi, parte a grupului Volkswagen. Fondat de Ferruccio Lamborghini în anul 1963, printre modelele actuale ale constructorului italian se numără Huracan, Aventador şi Urus, care se bazează toate pe componente produse de Volkswagen Group.

Potrivit unei strategii intitulate Outlook 2030, Quantum Group AG vrea să facă din marca Lamborghini „un pionier al inovaţiei prin implementarea de noi tehnologii curate de propulsie”. Planul de afaceri prezentat de consorţiul anglo-suedez în scrisoarea de intenţie prevede o creştere a volumului producţiei precum şi o „soluţie de vehicul electric” pentru Lamborghini până în 2025.

Audi a preluat Automobili Lamborghini în anul 1998 de la Megatech, o companie din Indonezia, pentru 110 milioane de dolari.

Primele semnale sugerează că Volkswagen Group este interesat să vândă Lamborghini dar un purtător de cuvânt de la Aud contactat de Autocar a spus: „Lamborghini nu este de vânzare”.

În 2020, Lamborghini a vândut 7.430 de vehicule, mai puţin faţă de numărul record de 8.205 de unităţi vândute în 2019. În pofida acestei scăderi, atribuite perioadei de 70 de zile în care uzina de la Sant’Agata a fost închisă din cauza pandemiei, profiturile realizate de Lamborghini au crescut în contextul unei cifre de afaceri de 1,61 miliarde de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.