OPEC îşi menţine previziunile privind cererea de petrol în 2024

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a menţinut estimarea privind o majorare relativ solidă a cererii de petrol în 2024, apreciind că o creştere economică rezilientă şi avansul pe segmentul călătoriilor aeriene vor susţine consumul în lunile de vară, transmite Reuters.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,25 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 şi cu 1,85 milioane bpd în 2025. Ambele previziuni sunt nemodificate faţă de luna trecută.

„Aşteptata mobilitate solidă şi călătoriile aeriene din emisfera nordică în timpul lunilor de vară ar urma să majoreze cererea pentru combustibili de transport în SUA”, consideră OPEC.

Luna trecută, OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a convenit extinderea deciziei de reducere a producţiei de petrol în 2025 şi a stabilit un calendar pentru renunţarea la unele din aceste limitări, o decizie care ar putea afecta preţurile pe termen scurt. Acordul încheiat la Riad depăşeşte unele aşteptări ale pieţelor, extinzând aşa numitele reduceri „voluntare” ale statelor membre cheie, inclusiv Arabia Saudită şi Rusia şi în 2025.

OPEC se aşteaptă în acest an la o creştere a economiei mondiale de 2,9%, faţă de un nivel estimat anterior de 2,8%, şi ar putea revizui în creştere previziunile, pe fondul evoluţiilor din OCDE.

„Creşterea economică în ţările dezvoltate a rămas rezilientă în primul semestru din 2024. Această tendinţă sprijină o traiectorie generală pozitivă pe termen scurt”, a apreciat organizaţia.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 85 dolari, după publicarea raportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.