Operațiunea Barbarossa la BNM! Draguțanu, Cincilei și Sturzu au băut palma cu Plahotniuc la furtul miliardului

Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat un nou episod din dosarul penal denumit generic „Frauda bancară”. Sunt vizaţi un ex-guvernator şi doi ex-viceguvernatori al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Este vorba de ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu.

Astfel, potrivit învinuirii, în perioada anului 2014, fostul guvernator al BNM, precum și alţi doi vice-guvernatori au acționat în interesele organizației criminale, conduse de către Vladimir Plahotniuc, au elaborat și implementat un plan bine determinat de sustragere în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din sistemul bancar național.

Precizăm că, conform probatoriului administrat, procurorii au constatat că, organizația criminală, condusă de către Vladimir Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri criminale organizate, din care făceau parte grupul criminal organizat condus Veaceslav Platon, grupul criminal condus de către Vladimir Andronachi și grupul criminal organizat condus de către Ilan Șor. Ultimul la rândul său, controla de facto, prin intermediul unor persoane interpuse băncile BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA, Banca de Economii SA.

Prin urmare, pe parcursul anului 2014, guvernatorul BNM, precum și cei doi viceguvernatorii ai BNM, în calitate de persoane afiliate organizației criminale, au înlăturat obstacolele și au acordat instrumentele necesare realizării sustragerilor de bani aflați la dispoziția BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA și Banca de Economii SA, inclusiv prin aprobarea în organele de conducere a băncilor menționate a persoanelor afiliate grupului criminal organizat condus de Ilan Șor și prin neintervenirea în activitatea defectuoasă a acestor bănci.

Aşadar, aceste fapte au permis membrilor organizației criminale să sustragă bani în sumă echivalentă a cca 2,5 miliarde de lei și să integreze banii sustrași în circuitul legal al Republicii Moldova și a altor state.

În procesul urmăririi penale, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, având în vedere suma prejudiciului de 13,5 miliarde de lei, cauzată prin infracțiune.

La fel, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte civilă, având în vedere acțiunea civilă înaintată în suma de 24 miliarde de lei.

Procurorii anticorupție cu autorizarea judecătorului de instrucție, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale, au aplicat măsuri asiguratorii sub formă de sechestre pe bunurile ex-guvernatorului BNM, în valoare totală de 1,6 miliarde de lei, și respectiv pe bunurile ex-viceguvernatorului BNM, în valoare totală de 2,4 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miliard #BNM #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.