Operațiunea Barbarossa la BNM! Draguțanu, Cincilei și Sturzu au băut palma cu Plahotniuc la furtul miliardului

Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat un nou episod din dosarul penal denumit generic „Frauda bancară”. Sunt vizaţi un ex-guvernator şi doi ex-viceguvernatori al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Este vorba de ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu.

Astfel, potrivit învinuirii, în perioada anului 2014, fostul guvernator al BNM, precum și alţi doi vice-guvernatori au acționat în interesele organizației criminale, conduse de către Vladimir Plahotniuc, au elaborat și implementat un plan bine determinat de sustragere în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din sistemul bancar național.

Precizăm că, conform probatoriului administrat, procurorii au constatat că, organizația criminală, condusă de către Vladimir Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri criminale organizate, din care făceau parte grupul criminal organizat condus Veaceslav Platon, grupul criminal condus de către Vladimir Andronachi și grupul criminal organizat condus de către Ilan Șor. Ultimul la rândul său, controla de facto, prin intermediul unor persoane interpuse băncile BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA, Banca de Economii SA.

Prin urmare, pe parcursul anului 2014, guvernatorul BNM, precum și cei doi viceguvernatorii ai BNM, în calitate de persoane afiliate organizației criminale, au înlăturat obstacolele și au acordat instrumentele necesare realizării sustragerilor de bani aflați la dispoziția BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA și Banca de Economii SA, inclusiv prin aprobarea în organele de conducere a băncilor menționate a persoanelor afiliate grupului criminal organizat condus de Ilan Șor și prin neintervenirea în activitatea defectuoasă a acestor bănci.

Aşadar, aceste fapte au permis membrilor organizației criminale să sustragă bani în sumă echivalentă a cca 2,5 miliarde de lei și să integreze banii sustrași în circuitul legal al Republicii Moldova și a altor state.

În procesul urmăririi penale, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, având în vedere suma prejudiciului de 13,5 miliarde de lei, cauzată prin infracțiune.

La fel, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte civilă, având în vedere acțiunea civilă înaintată în suma de 24 miliarde de lei.

Procurorii anticorupție cu autorizarea judecătorului de instrucție, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale, au aplicat măsuri asiguratorii sub formă de sechestre pe bunurile ex-guvernatorului BNM, în valoare totală de 1,6 miliarde de lei, și respectiv pe bunurile ex-viceguvernatorului BNM, în valoare totală de 2,4 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miliard #BNM #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”