Capcana ANRCETI: Proiectul de reducere a tarifelor la roaming impune piața să scadă de 3 ori tariful la telefonia fixă

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) anunţă pentru miercuri, 31 martie şedinţa publică a Consiliului de Administraţie la care va examina reducerea tarifelor de roaming pentru operatorii de telefonie fixă și mobilă.

Astfel, potrivit proiectului de hotărâre al ANRCETI, pentru furnizarea serviciului de terminare a apelurilor naţionale în reţelele de telefonie mobilă din 01.04.2022 de la 0,00225 EURO/min (fără TVA) până la 0,002 EURO/min (fără TVA), cu pretinsul scop de a alinia acest preț la nivelul tarifelor maximale reglementate în interiorul Uniunii Europene prin art. 4 din Regulamentul delegat (UE) 2021/654 al Comisiei din 18 decembrie 2020.

Capcana ANRRCETI ține de reducerea de trei ori a tarifelor la telefonia fixă – serviciu care și așa aduce pierderi operatorilor națonali.

Prin urmare, proiectele de hotărâri prevăd stabilirea tarifului de terminare în rețele mobile la 0,2 eurocent/minut (în coborâre de la 0,225 eurocent/minut), iar în rețele fixe la 0,07 eurocent/minut (în coborâre de la 0,225 eurocent/minut). Aici urmează să se precizeze nu doar că sunt în coborâre, dar cu câte unități sunt în coborâre or, dacă în cazul rețelelor mobile micșorarea este una tolerantă, atunci în cazul rețelelor fixe aceasta este una dezastruoasă, fiind în coborâre de peste 3 ori.

Operatorii Orange Moldova, Moldcell, Moldtelecom și Arax Impex și-au exprimat nemulțumirea

Orange solicită ca această perioadă poate fi prelungită cu cel mult 3 ani atunci când Agenţia a notificat Consiliul Concurenţei privind propunerea de prelungire, motivată corespunzător, iar Consiliul Concurenţei nu a ridicat obiecţii în termen de o lună de la notificare.

„Cu regret, în pofida practicilor sale anterioare, Agenția propune stabilirea imediată a noului preț maximal de terminare a apelurilor în rețelele fixe, fără a avea în vedere impactul asupra jucătorilor din piață, cu atât mai mult că, există indicii puternici că introducerea imediată a acestui tarif ar produce perturbări esențiale pentru furnizori, care vor fi determinați să subvenționeze și mai mult serviciul de telefonie fixă din cauza costurilor excesive neacoperite (la acest subiect se va revenim mai jos)”, se arată în mesajul companiei.

Moldtelecom afirmă că reducerea la nivel național va produce pierderi enorme pentru furnizorii de rețele de telefonie fixă, care vor duce inevitabil la anularea oricăror investiții în menținerea și, cu atât mai mult, în dezvoltarea rețelelor de telefonie fixă, solicităm abordarea antenat a subiectului dat și aplicarea unor măsuri de reglementare mai temperate, cu aplicarea unor reduceri graduale de maxim 20% din tariful actual.

„Urmează să atenționăm asupra unei alte circumstanțe, ratele diferite propuse pentru rețelele mobile și fixe, dar și reducerea drastică a tarifelor pentru terminare în rețele fixe, va amplifica situația când furnizorii de rețele fixe ar trebui de facto să achite unilateral tarife de terminare în rețele mobile excesive în raport cu rețelele fixe, ceea ce ar crea situație de subvenționare a operatorilor mobili de către operatorii ficși”, se mai arată în obiecțiile companiei de stat.

În opinia Moldtelecom, o asemenea scădere dramatică a prețurilor apelurilor în rețelele fixe la nivel național nu numai că nu va aduce careva beneficii esențiale, dar va avea şi repercusiuni grave pentru segmental dat de servicii.

Una din măsurile de reglementare în vigoare care influențează în mod direct serviciile de telefonie furnizate la puncte fixe la nivelul pieței cu amănuntul este Planul de rebalansare al tarifelor pentru serviciile de telefonie fixă aprobat prin Hotărârea ANRTI nr. 12/1 din 26.12.2002, însă tarifele S.A. „Moldtelecom” aplicate pe piața relevantă a serviciilor de acces al utilizatorilor la rețeaua de telefonie la un post fix sunt stabile pe parcursul ultimilor 19 ani și determinate prin reglementări la nivel sub costuri, ceea ce provoacă pierderi considerabile companiei. Totodată, compania de mai multe ori a informat regulatorul și ministerul de resort că, pe segmentul de telefonie fixă suportă pierderi esențiale. Or, ANRCETI a avut întregul instrumentar pentru reglementarea tarifelor pe piața cu amănuntul (piața 1) astfel încât să evite aceste consecințe nefaste, dar cu regret, a preferat să rămână inertă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ANRCETI #telefonie #reducere #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.