Capcana ANRCETI: Proiectul de reducere a tarifelor la roaming impune piața să scadă de 3 ori tariful la telefonia fixă

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) anunţă pentru miercuri, 31 martie şedinţa publică a Consiliului de Administraţie la care va examina reducerea tarifelor de roaming pentru operatorii de telefonie fixă și mobilă.

Astfel, potrivit proiectului de hotărâre al ANRCETI, pentru furnizarea serviciului de terminare a apelurilor naţionale în reţelele de telefonie mobilă din 01.04.2022 de la 0,00225 EURO/min (fără TVA) până la 0,002 EURO/min (fără TVA), cu pretinsul scop de a alinia acest preț la nivelul tarifelor maximale reglementate în interiorul Uniunii Europene prin art. 4 din Regulamentul delegat (UE) 2021/654 al Comisiei din 18 decembrie 2020.

Capcana ANRRCETI ține de reducerea de trei ori a tarifelor la telefonia fixă – serviciu care și așa aduce pierderi operatorilor națonali.

Prin urmare, proiectele de hotărâri prevăd stabilirea tarifului de terminare în rețele mobile la 0,2 eurocent/minut (în coborâre de la 0,225 eurocent/minut), iar în rețele fixe la 0,07 eurocent/minut (în coborâre de la 0,225 eurocent/minut). Aici urmează să se precizeze nu doar că sunt în coborâre, dar cu câte unități sunt în coborâre or, dacă în cazul rețelelor mobile micșorarea este una tolerantă, atunci în cazul rețelelor fixe aceasta este una dezastruoasă, fiind în coborâre de peste 3 ori.

Operatorii Orange Moldova, Moldcell, Moldtelecom și Arax Impex și-au exprimat nemulțumirea

Orange solicită ca această perioadă poate fi prelungită cu cel mult 3 ani atunci când Agenţia a notificat Consiliul Concurenţei privind propunerea de prelungire, motivată corespunzător, iar Consiliul Concurenţei nu a ridicat obiecţii în termen de o lună de la notificare.

„Cu regret, în pofida practicilor sale anterioare, Agenția propune stabilirea imediată a noului preț maximal de terminare a apelurilor în rețelele fixe, fără a avea în vedere impactul asupra jucătorilor din piață, cu atât mai mult că, există indicii puternici că introducerea imediată a acestui tarif ar produce perturbări esențiale pentru furnizori, care vor fi determinați să subvenționeze și mai mult serviciul de telefonie fixă din cauza costurilor excesive neacoperite (la acest subiect se va revenim mai jos)”, se arată în mesajul companiei.

Moldtelecom afirmă că reducerea la nivel național va produce pierderi enorme pentru furnizorii de rețele de telefonie fixă, care vor duce inevitabil la anularea oricăror investiții în menținerea și, cu atât mai mult, în dezvoltarea rețelelor de telefonie fixă, solicităm abordarea antenat a subiectului dat și aplicarea unor măsuri de reglementare mai temperate, cu aplicarea unor reduceri graduale de maxim 20% din tariful actual.

„Urmează să atenționăm asupra unei alte circumstanțe, ratele diferite propuse pentru rețelele mobile și fixe, dar și reducerea drastică a tarifelor pentru terminare în rețele fixe, va amplifica situația când furnizorii de rețele fixe ar trebui de facto să achite unilateral tarife de terminare în rețele mobile excesive în raport cu rețelele fixe, ceea ce ar crea situație de subvenționare a operatorilor mobili de către operatorii ficși”, se mai arată în obiecțiile companiei de stat.

În opinia Moldtelecom, o asemenea scădere dramatică a prețurilor apelurilor în rețelele fixe la nivel național nu numai că nu va aduce careva beneficii esențiale, dar va avea şi repercusiuni grave pentru segmental dat de servicii.

Una din măsurile de reglementare în vigoare care influențează în mod direct serviciile de telefonie furnizate la puncte fixe la nivelul pieței cu amănuntul este Planul de rebalansare al tarifelor pentru serviciile de telefonie fixă aprobat prin Hotărârea ANRTI nr. 12/1 din 26.12.2002, însă tarifele S.A. „Moldtelecom” aplicate pe piața relevantă a serviciilor de acces al utilizatorilor la rețeaua de telefonie la un post fix sunt stabile pe parcursul ultimilor 19 ani și determinate prin reglementări la nivel sub costuri, ceea ce provoacă pierderi considerabile companiei. Totodată, compania de mai multe ori a informat regulatorul și ministerul de resort că, pe segmentul de telefonie fixă suportă pierderi esențiale. Or, ANRCETI a avut întregul instrumentar pentru reglementarea tarifelor pe piața cu amănuntul (piața 1) astfel încât să evite aceste consecințe nefaste, dar cu regret, a preferat să rămână inertă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ANRCETI #telefonie #reducere #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.