Orban are mari probleme: Ungaria se îndreaptă spre cea mai mare inflaţie din Europa, după cifrele astronomice de 22,5%

Inflaţia în Ungaria a ajuns la 22,5% în noiembrie, marcând un nou maxim al ultimilor douăzeci de ani. Alimentele şi energia au generat cele mai mari creşteri, în timp ce analiştii avertizează că recenta eliminare a plafonului de preţ al carburanţilor ar putea accelera inflaţia în lunile următoare.

Preţurile de consum au crescut cu o rată record de 1,8% din octombrie.

Preţurile alimentelor, care au crescut cel mai rapid, au crescut cu 43,8%, dar unele articole au crescut de peste două ori, costul de achiziţie a ouălor crescând cu 102,9%.

Potrivit lui Péter Kiss, director de investiţii la Amundi Fund Management, eliminarea plafonului pentru benzină, marţi, va creşte inflaţia cu încă 2,5% în decembrie şi ianuarie împreună.

Creşterea preţurilor ameninţă mijloacele de subzistenţă ale multor persoane, organizaţiile caritabile raportând că, recent, muncitorii s-au alăturat persoanelor fără adăpost şi pensionarilor la distribuţiile de alimente.

Inflaţia din Ungaria este în prezent a patra cea mai mare din Europa, fiind depăşită doar de statele baltice, dar este posibil ca anul viitor să ocupe primul loc în UE, a avertizat recent guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, György Matolcsy.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #Ungaria #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar