Orban, fidel lui Putin! Nu dorește prea curând să renunțe la achizițiile de gaze rusești

Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a declarat joi că Ungaria este mulțumită de cooperarea cu Rusia în ceea ce privește livrările de gaze naturale și nu are planuri să înceteze să cumpere gaze rusești, în pofida presiunilor în acest sens, relatează Reuters.

În contextul în care țările din Europa Occidentală au căutat să-și reducă dependența de gazele rusești după invadarea Ucrainei în 2022, Ungaria își acoperă necesarul de gaze naturale în principal din Rusia. Conform unui acord pe 15 ani semnat în 2021, Ungaria primește o cantitate de 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din Rusia.

Szijjarto, prezent la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, a subliniat că obținerea gazelor necesare Ungariei este o „chestiune fizică” și nu una politică sau ideologică.

Gazele naturale rusești ajung în Ungaria în principal prin conducta TurkStream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina în ceea ce privește transportul gazelor naturale către sudul Europei.

Ungaria, singura țară membră a Uniunii Europene al cărei lider, premierul Viktor Orban, a menținut legături prietenoase cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, după invadarea Ucrainei în februarie 2022, este, de asemenea, membră a NATO.

În plus, miercuri, grupul energetic controlat de statul ungar MVM a anunțat că va prelua o participație de 5% la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari din lume. Această mutare, conform lui Szijjarto, va oferi Ungariei o protecție împotriva fluctuațiilor mari ale prețurilor la energie, conferind o aprovizionare mai stabilă și o securitate sporită în domeniul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #Orban #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.