Orban, fidel lui Putin! Nu dorește prea curând să renunțe la achizițiile de gaze rusești

Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a declarat joi că Ungaria este mulțumită de cooperarea cu Rusia în ceea ce privește livrările de gaze naturale și nu are planuri să înceteze să cumpere gaze rusești, în pofida presiunilor în acest sens, relatează Reuters.

În contextul în care țările din Europa Occidentală au căutat să-și reducă dependența de gazele rusești după invadarea Ucrainei în 2022, Ungaria își acoperă necesarul de gaze naturale în principal din Rusia. Conform unui acord pe 15 ani semnat în 2021, Ungaria primește o cantitate de 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din Rusia.

Szijjarto, prezent la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, a subliniat că obținerea gazelor necesare Ungariei este o „chestiune fizică” și nu una politică sau ideologică.

Gazele naturale rusești ajung în Ungaria în principal prin conducta TurkStream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina în ceea ce privește transportul gazelor naturale către sudul Europei.

Ungaria, singura țară membră a Uniunii Europene al cărei lider, premierul Viktor Orban, a menținut legături prietenoase cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, după invadarea Ucrainei în februarie 2022, este, de asemenea, membră a NATO.

În plus, miercuri, grupul energetic controlat de statul ungar MVM a anunțat că va prelua o participație de 5% la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari din lume. Această mutare, conform lui Szijjarto, va oferi Ungariei o protecție împotriva fluctuațiilor mari ale prețurilor la energie, conferind o aprovizionare mai stabilă și o securitate sporită în domeniul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #Orban #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.