Orban, fidel lui Putin! Nu dorește prea curând să renunțe la achizițiile de gaze rusești

Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a declarat joi că Ungaria este mulțumită de cooperarea cu Rusia în ceea ce privește livrările de gaze naturale și nu are planuri să înceteze să cumpere gaze rusești, în pofida presiunilor în acest sens, relatează Reuters.

În contextul în care țările din Europa Occidentală au căutat să-și reducă dependența de gazele rusești după invadarea Ucrainei în 2022, Ungaria își acoperă necesarul de gaze naturale în principal din Rusia. Conform unui acord pe 15 ani semnat în 2021, Ungaria primește o cantitate de 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din Rusia.

Szijjarto, prezent la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, a subliniat că obținerea gazelor necesare Ungariei este o „chestiune fizică” și nu una politică sau ideologică.

Gazele naturale rusești ajung în Ungaria în principal prin conducta TurkStream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina în ceea ce privește transportul gazelor naturale către sudul Europei.

Ungaria, singura țară membră a Uniunii Europene al cărei lider, premierul Viktor Orban, a menținut legături prietenoase cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, după invadarea Ucrainei în februarie 2022, este, de asemenea, membră a NATO.

În plus, miercuri, grupul energetic controlat de statul ungar MVM a anunțat că va prelua o participație de 5% la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari din lume. Această mutare, conform lui Szijjarto, va oferi Ungariei o protecție împotriva fluctuațiilor mari ale prețurilor la energie, conferind o aprovizionare mai stabilă și o securitate sporită în domeniul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #Orban #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.